» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Cucoşii


    Dintre paseri, gīştele sīnt cele mai treze la vreme de noapte. Ele dau semn de deşteptare mereu, īn fiecare ceas; ca ceasornicul. Totuşi nu sīnt năzdrăvane de firea lor, după cum sīnt cucoşii.
    Ei strigă īn miezul nopţii şi nu uită, ferească Dumnezeu, să vestească de noapte sosirea dimineţii. E un lucru īntr-adevăr dumnezeiesc; să īnceapă ei deodată īn crucea nopţii să cīnte, fără să-i fi īnvăţat cineva ! Şi īn toată lumea, cucoşii īşi īmplinesc datoria tot aşa ! Cine īi face să cīnte aşa ? Căci ei miezul nopţii nu-l greşesc niciodată şi ceasornicul nostru ei sīnt, săracii !
    Lumea zice că de aceea cucoşul e năzdrăvan, fiindcă are la coadă o pană năzdrăvană. De cu seară, pana aceea este lăsată, īn jos. Cucoşul adoarme şi el. Pana năzdrăvană īnsă se ridică, tot se ridică... La miezul nopţii ea stă drept īn vīrful cozii, sus, şi cucoşul după asta cunoaşte ceasurile lui şi ţipă: „cucuriguuu !” 


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2024 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.