Desființarea orfelinatelor

[calauza]

22.10.2023
Încep cu concluzia: oricare ”inginerie socială” abordată de-a lungul timpului în privința orfanilor a dat greș și oricare instituție sau organizație sau persoană implicată - înafara adopției sau înfierii - înseamnă VANITATE.

Orfanul are nevoie de familie tradițională, de tată și mamă, eventual frați, surori, casă (adăpost stabil), hrană, educație.

Desfid aberațiile lingvistice aplicate prea des ”tradiționalului românesc” pentru că vulgarul ”tradițional” folosit se află în toate societățile de pe planetă dintotdeauna.

”Riscurile pentru reușită” sunt muuuult mai puține într-o familie decât în oricare formă de ”grămadă”. La fel, riscul ca un copil înfiat să se rateze, devieze, să dezamăgească,.. sunt exact aceleași cu cele acordate sau primite de la copiii naturali.

31.10.2023
Când aud frazele astea cu: "regret că nu am avut copii".. mă apucă furiile și le amintesc câte zeci de milioane de copii orfani și instituționalizați adorm cu sufletele sfâșiate de durere așteptând toată viața o mângâiere sau un cuvânt bun, poate chiar o bucată de pâine, în timp ce toate aceste persoane pline de ele scarmănă blăni pline de..

Falsa teamă de ratare a relației cu un copil înfiat este masca vanității totale - nicio milă !!

Copilul nu-l naști, crești și educi pentru "tine" și vanitatea ta sau așteptarea unui ajutor la bătrânețe ci pentru el și pentru planetă.

05.11.2023
Poate avea copilul o vină ?!
Nu, copilul nu poate avea o vină.. copilul copiază societatea până la 18 ani.

Ce vede copilul în familie ? Ce vede copilul la televizor pe toate canalele ? Ce vede copilul on-line ? Ce vede copilul pe stradă ?..

Violență, razboaie, violență, războaie, violență,... !!

11.11.2023

Nu confundați toleranța cu imoralitatea. Indiferent de religii, filozofii, politici, omul trebuie să se străduiască să fie o ființă morală. Asta ar fi diferența esențială între noi și animale..

https://www.bursa.ro/pedofilia-si-homos ... a-27868346

22.12.2023 .. cam "asta e" ..
Da, cam așa-s orfanii (dacă are chef cineva să adune, să facă un portret folositor oarecând.. am încercat și eu dar nu-mi iese "profi". Poate un profesionist care a trăit pe pielea lui orfelinatul poate aduna de ici, de colo și reușește un profil care să recupereze acest enorm segment uman... într-o făcătură (creație) deșteaptă pentru planetă. Eu nu mai am timp și, vedeți bine, sunt franjurată de prea multe subiecte.

Orice și oricât ar avea sau le-ai da, ei își caută (aproape animalic, inconștient,..) părinții naturali... de acolo își iau "mai departe-le", puterea.

Și nu știu dacă pentru ceea ce numim IUBIRE fără să-i știm cu adevărat parametri (intensitatea,..), imaginea, exprimările ci (cred eu) pentru mângâieri părintești.

Mângâierile țin și animalele aproape. Este ceea lipsește fundamental în cuplurile sau relațiile care cred că au bifat "task urile", (necesitățile,..), nu mai e nevoie de "dovezi de iubire", că un inel sau o vacanță spun totul.. și se întreabă "de ce nu mai merge ?!"

Și copiii cu un singur părinte încep "amușinările", căutările fără sfârșit ale mângâierilor AMBILOR părinți.. pentru că suntem humanoizi, nu câini..

Câinii, mai toate animalele sunt singure și-și acordă "mângâieri" doar în perioadele de împerechere. Omul are nevoie permanentă... de-aia plânge după părinți.

Nu poți înlocui un părinte cu nimic.

Dacă ai divorțat doar "pentru că" de copil (pentru că asta faci de fapt), asumă-ți nefericirea viitoare.

O mamă este datoare să meargă mai departe în căsnicia CU COPII dacă nu e înjurată, bătută, chinuită,.. (așa spuneau bătrânii și aveau dreptate.. nimeni nu vorbește despre chinurile unui părinte singur și nici nu ne interesează.. a fost decizia lui în momente pustii). Pustiu pare să fie și într-o familie aproape perfectă.. depinde cum administrezi acest pustiu. Nu garantează nimeni că următorul (următoarea), următorii.. vor fi mai buni. Consecințele se plătesc când e prea târziu să mai poți repara ceva.

Copilul merită totul (nu și alintatul aiurea).

Nimeni nu vă mai vrea, oricum, după 50 de ani (așa cum credeți voi) și veți recunoaște în fața voastră, penibilul. Plângeți acum,  probabil,.. e prețul mamelor .. unul dintre prețuri. Cel năprasnic este cel plătit de Maica lui Iisus și mamele eroilor sau miliarde de alte mame,.. nu sunteți singurele.

DACĂ PUTEȚI, reluați legătura cu tații copiiilor sau căsătoriți-vă și apreciați pe cel care vă iubește și vă mângâie pe amândoi. Singurătatea e interesantă, confortabilă doar pentru cei fără copii.. nu mângâietoare (dacă nu te mulțumești cu o javră plină de kk)..

Da, e greu, o familie e greu de administrat dar când ai făcut copii n-ai gândit că sunt ai societății și n-ai întrebat societatea.. nu întreba nici acum - refă-ți familia cu eforturi, cu mult mai puțin egoism sau orgoliu.

Fițele alea de personalitate teatrale sunt teatrale, nu reale. În spatele lor sunt oceane de egoism, singurătate, lacrimi. Lacrimile sunt peste tot.. E ok dacă nu sunt prea multe și pentru dureri prea mari, e plata pentru o viață completă. Nu poți compara niciodată o viață cu copii cu o viață fără copii.. asta e... și nu poți evalua sacrificiile de la început - n-ar fi viață.

Sunt multe obiective (subiecte) în natură pentru care merită să-ți "unduiești" vrerile, energiile,.. nu-ți diseca viața că rămân numai bucățele fără viață.

Nu contează ce zice lumea despre viața ta (nu-ți dă lumea să mănânci, nici nu-ți mângâie lacrimile) dacă nici fostul n-a făcut minuni între timp .. contează COPILUL.

Te va înșela, dezamăgi în continuare ? Asta e, nu e câine sau scaun.. E muuult mai puțin dureros decât singurătatea.. important e să n-o facă "de-a-m'boulea" (să se afle, să te îmbolnăvească, să se lase cu alți copii). Un contract pre-pre nupțial și o garsonieră în plus (investiție pentru confort mental când ai copii) pune în siguranță pe toată lumea.

27.01.2024 inginerie socială - provocare milenară

Orfanii, sărmanii, sălbăticiții sunt vietăți ciudate - nici animale, nici oameni ci un fel de "draci împielițați" cu comportamente și mentalități bizare, puzzle-uri care se formează și se estompează instantaneu, cam ca la caleidoscop... nu le poți prinde un capăt.

Dacă reușești cu o anume educație să le prinzi "șpilul", atenția și să-i formezi, să-i DOMESTICEȘTI, pe la 20 de ani s-ar putea să începi să culegi rezultate. Dar cine are răbdarea asta cu sutele de milioane de super mustangi de pe planetă ?

Cred că se poate face o paralelă cu adolescenții, și ei supuși aceluiași creuzet.. dar cine poate alcătui acest creuzet ? Nici Dumnezeu n-a reușit încă iar oamenii au stricat mai tot.

Cred că familia lăsată de Dumnezeu ar fi creuzetul menit.. familia ”obligată” să repare societatea împreună cu religiile.

Am scormonit metode prin religiile și societățile musulmane, budiste, fasciste.. dar n-am găsit nimic interesant, poate nu m-am priceput să caut corect (nici n-am avut timpul necesar între atâtea tentații și obligații) sau nu le-au putut face față și i-au abandonat.

Fără o minte destul de coaptă și pricepută,.. pare o irosire de resurse o astfel de preocupare ... totuși.. măcar la nivelul unui club de pasionați s-ar putea face cercetări.

Nu-mi va fi dat să trăiesc minunea..