Valea Moldovei prezinta, ca si cea a Bistritei, sectoare mai inguste si sectoare mai largi. Ingustarile se afla spre vest, adica la intrarea in regiunea Raraului, si spre est, la iesirea din zona acestor munti, intre care se desfasoara culoarul depresionar al Campulungului Moldovenesc si Campul Hurghisului (dupa numele paraului si fostului sat). La iesirea din mica depresiune a Pojoratei, Moldova se strecoara printre muntii Muncel (N) si Magura Runcului (S), valea fiind ingusta, taiata in roci dure: gresii, calcare si conglomerate. Aici se formeaza Cheile Pojoratei sau Cheile de la Piatra Straja. La capatul amonte al cheilor (dinspre satul Pojorata), langa soseaua nationala, in peretele abrupt si stancos, se afla rezervatia geologica "Stratele de Pojorita" sau "Stratele cu Aptychus", fosile din neamul amonitilor (moluste, cefalopode cu cochilia in forma de spirala), care au trait pe la mijlocul erei mezozoice, in jurasic. Cel mai mare defileu al Moldovei este, insa, cel de la Stramtura Rosie, dintre Hurghis si Prisaca Dornei, apele reusind sa fierastruiasca gresiile cuartoase dure (numite de Prisaca) ale muntilor Runcu Prisacii (N) si Hasnasu (S), pe o distanta de aproape 2km, cu pereti inalti de aproape 200m.
