» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



Muntii nostri aur poarta
 
..................................................................................................................................................................................................


  « Inapoi

Muntii Rarau

Muntii Rarau-Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor Orientali, in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei. Muntii Rarau ocupa partea estica a ansamblului Rarau - Giumalau, raurile Izvorul Giumalaului (Colbu) si Colbu, delimitandu-i unul fata de celalalt iar Pasul Fundu Colbului (1285m alt) facand trecerea intre ei. La nord, raul Moldova ii delimiteaza fata de Obcinele Bucovinene (Obcina Mare si Obcina Feredeului); la est, raul Sandru ii delimiteaza de Obcina Voronetului iar raul Chiril de Muntii Stanisoarei; in sudul lor se afla Muntii Bistritei iar spre vest raurile Izvorul Giumalaului (Colbu) si Colbu ii delimiteaza de Muntii Giumalau. Administrativ, Muntii Rarau se afla intre localitatile sucevene: Campulung Moldovnesc(N), Slatioara (E), Chiril (S). "Raraul are doua trepte de relief, situate in general, prima intre 1500 -1650m, iar a doua intre 1000-1100m, corespunzatoare la doua suprafete de eroziune. Relieful Raraului este dominat de platoul propriu-zis, a carui frumusete peisagistica este data de prezenta unei serii de inaltimi impunatoare care-l strajuiesc: Vf. Rarau, Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra Soimului si Coltii Tiharaiei spre vest, Popii (sau Popchii) Raraului aproximativ in partea centrala, apoi varfurile Todirescu si Arsita Rea spre est si sud-est. Spre nord-vest de platoul propriu-zis al Raraului se desfasoara o culme impunatoare, la randul sau, alcatuita dintr-o succesiune de munti care incep de la varful Gura Plaiului, ale caror inaltimi cresc de la 1250m in nord, la 1577m in sud si care poarta denumirea de Munceii Raraului sau Munceii Insirati. Pe versantele de vest ale acestora trece unul din frumoasele trasee de la Campulung Moldovenesc la Rarau. Intre varfurile Rarau si Todirescu se afla, spre nord, binecunoscutul abrupt al masivului, cu pereti pana la 700m inaltime. Microrelieful abruptului are, in general, un aspect ruiniform, cu turnuri si piramide, cleanturi, pereti si hornuri verticale. Ici-colo, pe cate o prispa ingusta, stau de straja molizi pitici, care infrunta taria vanturilor. Spre micul bazin depresionar al Pojoratei si spre valea Moldovei, formele de relief sunt mai semete, fiind alcatuite dintr-o serie de maguri. Magurile, dispuse ca un front de inaltimi, sunt alcatuite din calcare.., cu altitudini de peste 1000m si chiar peste 1200m, cu exceptia a doar doua dintre ele, care, dupa cum vom arata, au sub 1000m altitudine, toate inscriindu-se in peisaj prin forme atragatoare. Magurile sunt separate intre ele prin vai cu aspect de defileu, adancite pana in marnele si gresiile ce captusesc regiunea de la Pojorita si pana in valea Slatioarei (Vintila Mihailescu, 1963). Pe seama eroziunii diferentiale, determinate de rocile dure, apar in peisaj o serie de varfuri, incepind cu Batca Nitanul (1263m alt), Batca Hohnenilor (1161m alt), apoi pitorestile piramide naturale, varful Adam (1041m alt) si varful Eva, acestea doua dominand mica depresiune de la Pojorata. Urmeaza inaltimile care domina, tot dinspre sud, culoarul depresionar al Campulungului Moldovenesc: Magura Runcului, Runcu, Bodea si Cucoara. Asemanator Giumalaului, si in Masivul Rarau se desprind vai dispuse radiar si care isi au obarsia in aria podului inalt, vai adancite cu 500-600m, separate prin numeroase inaltimi. Aceste inaltimi sunt denumite cand obcine, cand batci, cand picioare (de munte!), cand dealuri (desi se afla in plina regiune de munte), ca de exemplu: Obcina Floceasca sau Flocenilor in nord-vest, careia ii apartin si varfurile legendare Adam si Eva; Batca Neagra in sud, din care face parte si Dealul Toancelor; Batca Lesi, Batca cu Plai, Muntele Diacu, toate in partea de rasarit. Toate culmile sunt sectionate de vai adanci cu cascade si repezisuri, ca de pilda valea Izvorului Alb, Paraul Colbului, sau de chei inguste, de mare frumusete peisagistica, asa cum sunt: Cheile Moara Dracului de pe paraul Valea Caselor, Cheile Izvorului Alb de la Piatra Buhei." prof. C. Oancea, C. Swizewski, in 1983, ghidul "Rarau-Giumalau" din colectia "Muntii nostri"
| sus |
Copyright © 2005—2021 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.