» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



Muntii nostri aur poarta
 
..................................................................................................................................................................................................


  « Inapoi

Muntii Giumalau

Muntii Rarau-Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor Orientali, in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei. De cele mai multe ori masivele / muntii sunt alcatuiti, la randul lor, din multe alte grupe muntoase (munti), fiecare cu mai multe varfuri, pasuri sau poieni, strajuiti (delimitati) de cele mai multe ori de vaile adanci ale raurilor. Tot astfel si Muntii Rarau si Giumalau - desi formati din numeroase alte grupari de munti - sunt abordate impreuna, pozitia lor geografica impunandu-i ca un ansamblu. In acest ansamblu, Muntii Giumalau ocupa partea vestica iar Muntii Rarau partea estica, raurile Izvorul Giumalaului (Colbu) si Colbu, delimitandu-i unul fata de celalalt iar Pasul Fundu Colbului (1285m alt) facand trecerea intre ei. Muntii Giumalau sunt delimitati la E, fata de Masivul Rarau, de raul Izvorul Giumalau (Colbul) si Colbul iar Saua Fuldul Colbului permite trecerea intre masive; la S, fata de Muntii Bistritei, ii delimiteaza raul Bistrita moldoveana; la SV, valea Bistritei moldovene (aurii) constituie limita spre Obcina Suhardului;la NV, sunt delimitati fata de Obcinele bucovinene (Obcina Mestecanis), de catre raul Putna (si cursul sau superior, Putnisoara) si de saua sau Pasul Mestecanis (1096m alt). Administrativ, putem spune ca Muntii Giumalau se afla intre localitatile sucevene: Pojorata (N), Mestecanis (V), Dorna Arini (S) si Chiril (E). Culmea principala a Muntilor Giumalau este alcatuita dintr-o serie de munti ale caror varfuri trec, in mod obisnuit, de altitudinea de 1600m, insiruindu-se unul dupa altul, pe un aliniament general cu directia NV-SE, incepand cu varful Alunu (1660m alt) la nord-vest si terminand cu Piciorul Tepuselor (1405m alt) la sud-est, in imediata apropiere a Cheilor Bistritei moldovene (Cheia Zugrenilor). "Masivul Giumalau se inscrie in peisajul muntos al Bucovinei cu un aspect de stog imens, aproape piramidal, cu spinari domoale usor ondulate, cu versanti abrupti, chiar prapastiosi spre sud si sud-est. El este, in general, bine impadurit, cu numeroase poieni mari, si fragmentat de vai adanci, salbatice. Din culmea principala se desprind, radiar, o serie de culmi care alcatuiesc doua trepte distincte. Prima treapta este situata la altitudini de 1400-1500 m, fiind alcatuita din: spre nord muntele Vacaria, intre paraul Chilia si Paraul Frumos, cu varfuri de 1515m si 1410m, care prin Piciorul Vacariei se intinde pana la valea Putnei; Muntele Tinis, intre Paraul Frumos si Paraul Tinis, cu altitudine maxima in varful Tinis; spre rasarit muntele Zmarzii; spre vest - muntii Strunga, Sapele, Sterparu, cu varful Muchia Sterparului, Poiana Ciungilor, pe unii din acestia intinzandu-se cele mai mari poieni din intregul masiv, ca Poiana Strungii, Poiana Sapele, Poiana Ciungilor; spre sud - Bobeica, si Batca Neagra. Cea de a doua treapta este alcatuita din culmi situate la altitudini de 1200-1300 m, formand bordura exterioara a intregului masiv, dintre care amintim: Muntele Lat cu varful Piciorul Lat, Obcina Mare, Muntele Oala, Muntele Arsita, spre vest; Obcina Mica, Obcina Mare, Muntele Mesteceni, Barnarelu, Drancani, Arsita.., spre sud. Si pe aceasta treapta se remarca numeroase si mari poieni, cum sunt: Poiana Fierului, Poiana Itcani, Poiana Penteni, Poiana Ticseni, Poiana Obcina Mica." Prof. C. Oancea, C, Swizewski, in 1983, in ghidul "Rarau-Giumalau" din colectia Muntii nostri"
| sus |
Copyright © 2005—2021 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.