» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Ovidenia


    Ziua intrării în Biserică a Fecioarei Măria, care corespunde, în Calendarul popular, cu celebrarea unei năprasnice divinităţi a lupilor, Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare (21 noiembrie), se numeşte Ovidenia, Obrejenia şi Vovidenia. 
    Local, în Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi născut Hristos. 
    Ovidenia, împreună cu Filipii de Toamnă, Noaptea Strigoilor, Sântandrei, Sânnicoară (Moş Nicolae), formează, în perioada 13 noiembrie - 6 decembrie, un scenariu ritual de renovare a timpului, probabil Anul Nou dacic. 
    În noaptea de Ovidenie, când se credea că se deschide Cerul şi vorbesc animalele, se priveghea la lumina unei lumânări aprinse şi încolăcite, uneori de mărimea unui om, o strachină cu apă de leac, se făceau farmece şi descântece, se afla ursita, se efectuau observaţii şi previziuni meteorologice. Pentru copiii morţi nebotezaţi şi pentru oamenii înecaţi şi morţi fără lumânare se făceau în această zi praznice şi li se împărţeau pomeni. 
    Întrucât se credea că în noaptea de Ovidenie strigoii circulau fără oprelişte, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile uşilor, vatra şi cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul. Pentru protecţia vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzicea orice activitate legată de prelucrarea lânii şi a pieilor de animale. 
    De la Ovidenie până la Sângiorz, femeilor le era interzis să mai "bată" sau să spele rufele la râu. Acte rituale şi practici magice la Ovidenie au fost atestate în Bucovina, Moldova, Muntenia şi Oltenia.


Ion Ghinoiu - Zile şi Mituri - Ed. Fundatiei PRO
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.