» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Sărbătorile echinocţiului de toamnă


    Calendarul popular păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea, şi naşterea Fecioarei Măria. Fixând mai întâi moartea (15 august) şi apoi naşterea (8 septembrie), Biserica creştină a preluat modelul precreştin: trebuie să moară mai întâi divinitatea ajunsă la vârsta senectuţii, popular numită Sântămăria Mare sau Precesta Mare, şi apoi să se nască Sântămăria Mică sau Precesta Mică. 
    Deşi textele religioase îndeamnă să ne bucurăm la naşterea Fecioarei Măria: "să trâmbiţăm duhovniceşte..."; "Ioachim se veseleşte şi Ana prăznuieşte"; "Să dănţuiască toată făptura, să se veselească şi David..."  românii întâmpină cu mai multă bucurie celebrarea morţii născătoarei de Dumnezeu.
    Importanţa sărbătorii care deschide ciclul de înnoire a timpului la echinocţiul de toamnă, Sântămăria Mare, este subliniată de postul de două săptămâni care o prefaţează (1-14 august), de pelerinajele organizate la mănăstirile cu acelaşi hram, de deschiderea unui important sezon de nunţi (16 august-14 noiembrie), de începerea târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă, de praznicele de pomenire a morţilor şi de pomenile date pentru cei în viaţă etc. 
    După aproximativ un ciclu lunar de la moartea Fecioarei, creştinii îi celebrează naşterea.
    Unele din obiceiurile specifice Sântămăriei Mici au fost preluate de sărbătoarea vecină, înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) numită în Calendarul popular Ziua Crucii şi, local, Ziua Şarpelui. La aceste sărbători, hotar între vara şi iarna anului agrar, se desfăşoară numeroase practici cultice, profilactice şi economice (observaţii astronomice şi pronosticuri meteorologice, culegerea plantelor de leac şi altele). 
    Fecioara Măria este născută în mod miraculos. Părinţii ei, Ioachim, descendent al unui neam împărătesc, şi Ana, descendentă din neamul lui David, erau defăimaţi şi huliţi că nu aveau copii. Ioachim se roagă lui Dumnezeu în munţi iar femeia lui, "stearpă şi neroditoare", în grădină să le dea rod sfânt pântecelui. 
    După unele tradiţii populare, Ana ar fi rămas însărcinată mirosind o floare, credinţă care a generat şi sintagma copil din flori pentru naşterea nelegitimă.


Ion Ghinoiu - Zile şi Mituri - Ed. Fundatiei PRO
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.