» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Târgul de fete


    În ultimele două secole, Târgul de pe Muntele Găina a fost un subiect obişnuit de defăimare a românilor transilvăneni de către falsificatorii istoriei lor. 
    În lucrări publicate în limba maghiară şi în limbi de circulaţie europeană, locuitorii Munţilor Apuseni au fost prezentaţi ca o populaţie primitivă, venită din sudul Dunării, care îşi vând la târg fetele precum animalele. La aceste teorii jignitoare, locuitorii Apusenilor - moţii, topii şi crişenii - care extrăgeau aurul pentru înfrumuseţarea palatelor şi catedralelor defăimătorilor, ori nu au avut cunoştinţă de clevetirile puse pe seama lor, ori nu le-au luat în seamă, şi-au păstrat tradiţia multimilenară de a urca odată pe an, la solstiţiul de vară, pe Muntele sfânt Găina.
    Sărbătoarea numită Târgul de Fete păstrează amintirea unei ceremonii dedicată fie zeiţei Iuno, protectoare a femeilor măritate şi a lunii iunie, fie Sânzienei sau Drăgaicei, zeiţă agrară care împarte rod holdelor semănate şi femeilor măritate, înmulţeşte păsările, stropeşte cu miros şi leac florile pentru vindecarea bolilor etc. Spaţiul ritual de desfăşurare al târgului este muntele Găina, hotar între două străvechi zone etnografice, Ţara Moţilor şi Ţara Crisurilor, între moţii din Vidra de Sus şi crişenii din Bulzeşti. Zeiţa agrară de origine neolitică, Gaea, identificată de arheologi în spaţiul românesc cu Artemis, Iuno, Diana şi de etnografi şi folclorişti cu Sânziana, Maica Precesta, Sântămăria, Dochia, Drăgaica, are în calendarul popular mai multe sărbători, unele desfăşurate pe munţi, altele pe câmpii.
    Manifestarea de pe Găina aparţine, în ciuda aparenţelor, calendarului agrar, aşa cum Sântiliile montane, dedicate Zeului Tată indo-european, aparţin calendarului pastoral. Sărbătorile miezului verii agrare (Sânziene, Drăgaica) şi miezului verii pastorale (Sântilia) se numesc astăzi fie nedei, fie târguri (Târgul de pe Muntele Găina, Târgul Drăgaicii de la Buzău şi altele). Unele au coborât din munte în vale (Sântilia pastorală din Munţii Muscelului la Câmpulung, Drăgaica agrară din Munţii Buzăului în oraşul cu acelaşi nume etc), altele şi-au păstrat peste milenii locul montan de desfăşurare (Târgul de pe Muntele Găina, pelerinajul de Sântămărie de pe Muntele Ceahlău şi mai multe Sântilii carpatice).
    Perioada Târgului de Fete se situează într-un timp ritual, de manifestare plenară a fertilităţii şi fecundităţii naturale la care aderă, firesc, şi omul. Manifestarea preistorică, la care se înălţau probabil rugi divinităţilor celebrate în luna iunie a asimilat de-a lungul timpului funcţii noi: schimb de produse (oale aduse de crişeni vândute pe unelte şi vase din lemn lucrate de moţi), petrecere, distracţie. Târgurile care au funcţionat la început ca ceremonii de invocare a divinităţii protectoare a căsătoriilor şi femeilor măritate au fost atestate şi în alte localităţi: Hălmagiu (Bulciul Sărutului sau Târgul Nevestelor), Teiuş, Blaj, Recea (Târguri de Fete). La acestea se adaugă vestitele Târguri ale Drăgaicei din sud-estul României.
    Găinuşa, numele popular al Pleiadelor, grup de stele din constelaţia Taurului, răsare, la solstiţiul de vară, deci când se ţine Târgul de pe Găina. Legendele despre Găina, pasăre cu aripi şi ouă de aur, numele muntelui, Găina, care adăposteşte târgul, desfăşurarea manifestării religioase la data când răsare pe cer constelaţia ce-i poartă numele şi alte argumente pledează pentru originea preistorică a ceea ce numim astăzi Târgul de pe Muntele Găina. 
    Sărbătorile solstiţiului de vară, inclusiv manifestarea de pe Muntele Găina, fac parte din patrimoniul cultural şi istoric al Vechii Europe în care divinitatea adorată este Zeiţa Mamă.


Ion Ghinoiu - Zile si Mituri - Ed. Fundatiei PRO
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.