» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Ropotinul Ţestelor


    Una din sărbătorile importante ale femeilor este marţea a treia după Paşte, numită Ropotinul Ţestelor şi dedicată confecţionării ţestelor pentru coacerea pâinii, turtei şi mălaiului de-a lungul unui an. 
    Femeile, adunate mai multe laolaltă, pe părţi de sat sau pe neamuri, frământau lutul, îl înmuiau cu apă şi îl amestecau cu pleavă, îl modelau sub forma unui clopot sau platoşă mai bombată. După zvântarea ţestelor la soare, femeile le netezeau lipindu-le cu lut fin pentru a nu se crăpa la temperaturi înalte, le împodobeau cu ramuri verzi şi flori de câmp, le aşezau pe foi de lipan să se usuce la dogoarea Soarelui. În această zi femeile confecţionau din lut şi capacele cu care astupa gura sobelor şi cuptoarelor de copt pâine. După terminarea lucrului femeile petreceau, cu mâncare şi băutură, fără să neglijeze stropitul ţestelor cu vin. 
    Ropotinul Ţestelor era ziua când femeile credeau că au dreptul să se poarte mai aspru cu bărbaţii. Tehnica primitivă a prelucrării lutului cu mâna, numai într-o anumită zi a anului, în exclusivitate de femei, obiceiurile şi credinţele legate de confecţionarea şi apoi de folosirea ţestului etc. sunt reminiscenţe ale neoliticului ceramic şi agricol când dreptul de a prelucra şi modela lutul aparţinea în exclusivitate femeii (Oltenia, Muntenia, Dobrogea).


Ion Ghinoiu - Zile si Mituri - Editura Fundatiei Pro
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.