» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Paştele Blajinilor


    Sărbătoarea populară cu dată mobilă, numită şi Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor este dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor. Blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. 
    Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care pun pe apele curgătoare cojile de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Când sosesc cojile de ou în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână de opt zile, se serbează separat, „aici” şi „acolo”, Pastele Blajinilor sau Pastele Morţilor. În această zi, credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, fac libaţiuni, se întind mese festive (rituale) în cimitir, lângă biserică, sau în câmp, la iarbă verde. „Acolo”, după un an de post şi izolare, bărbaţii (blajinii) se întâlnesc cu femeile (blajinele) pentru procreare, se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, căzute pe pământ şi în iarbă, sau date de pomană de rudele lor de „aici”. 
    Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele împreună cu moşii şi strămoşii „aici”, prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele şi cerurile la Joimari sau separat, fiecare în lumea din care face parte, oamenii „aici” şi blajinii „acolo” dar cu alimente şi băutură expediate prin diferite tehnici de rudele de „aici” (Moldova, Bucovina, Dobrogea, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Banat).


Ion Ghinoiu - Zile si Mituri - Editura Fundatiei Pro
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.