» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Paştele


    Timpul deschis de Duminica Floriilor, închis de Duminica Tomii şi intersectat de Noaptea învierii Mântuitorului Iisus este, din punct de vedere etnologic, un scenariu ritual de înnoire anuală a timpului. 
    Paştele se încadrează în modelul preistoric de renaştere simbolică a timpului şi spaţiului prin jertfa divinităţii adorate substituită de o efigie (statuie, steag, mască, totem), un om (conducător, oştean, fecioară, prizonier), un animal (berbec, ţap, miel, cal, taur), pasăre sau ou de pasăre, arbore, plante alimentare. Moartea şi renaşterea divinităţii adorate celebrate de precreştini au fost disociate de creştini; ei au fixat Naşterea Domnului la solstiţiul de iarnă (Crăciunul), iar moartea la echinocţiul de primăvară şi în raport cu faza lunară (Paştele).
    Deosebirea fundamentală intre creştinism şi alte dogme religioase constă în faptul că jertfa prin substituţie a zeului precreştin a fost înlocuită cu jertfa Domnului Iisus săvârşită o singură dată pe Golgota, în numele tuturor oamenilor şi reactualizată ritual, la aceeaşi dată şi în fiecare an, de credincioşi. Creştinii au receptat moartea urmată numai la trei zile de învierea Domnului Iisus cu moartea şi renaşterea zeului detronat (Mithra, Crăciun). 
    Timpul, se degradează neîncetat în Săptămâna Patimilor, când se închid mormintele şi se întorc spiritele morţilor la Joimari, iar Iisus este trădat, chinuit, umilit şi omorât prin răstignire. După trei zile de haos şi întuneric în care omenirea a rămas fără protecţie divină, urmează miracolul învierii Domnului din noaptea Paştelui şi actele de purificare din săptămâna Luminată care readuc echilibrul şi armonia. 
    Asemănător celorlalte scenarii de înnoire sezonieră sau anuală a timpului calendaristic (Anul Nou Civil, Anul Nou Agrar, Anul Nou Pastoral, Anul Nou Dacic şi altele), la Paşte se fac sacrificii violente (tăiatul mielului şi, în unele zone, a purcelului, ciocnitul sau moartea violentă a oului), se prepară alimente rituale (pasca, colacii), se aprinde ritual lumina, se crede că se deschid mormintele şi cerurile, că vorbesc animalele, ard comorile etc, etc.


Ion Ghinoiu - Zile şi Mituri - Ed. Fundatiei PRO
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.