» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Ziua Ursului


    Stretenia sau Ziua Ursului este o sărbătoare cu dată fixă (2 februarie) care deschide Anul viticol şi pomicol. Ziua Ursului ocupă, în Calendarul popular, ziua de mijloc a Filipilor de Iarnă (în Muntenia, Oltenia) sau a Martinilor de Iarnă (în Banat). 
    În Calendarul creştin ortodox, la această dată se prăznuieşte Întâmpinarea Mântuitorului Iisus Hristos. 
    Ursului, dovadă a caracterului său divin, nu i se spune acum pe nume - urs - iar prin locurile lui obişnuite de trecere i se lăsa, de obicei, o pulpă de viţel. Dacă, totuşi, trebuia să i se pronunţe numele, i se zicea, cu respect, ăl Bătrân, Moş Martin, Moş.
    Conform tradiţiei, Ursul ar ieşi în ziua lui din bârlog să-şi privească umbra pe zăpadă. Dacă este frig, ceaţă şi nu-şi vede umbra, îşi dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu şi bea o gură de apă şi-şi vede de treburi prin pădure. Din contră, dacă timpul este frumos, e soare şi-şi vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile. În credinţele, basmele şi legendele populare, ursul apare ca o fiinţă foarte ciudată a pădurii: fată puii iarna, în timp ce alte vietăţi aşteaptă anotimpul călduros; dacă timpul e frumos, intră în adăpost; dacă este urât, îşi reia activitatea prin pădure; dacă găseşte punte peste râu, o strică; dacă n-o găseşte, dărâmă un copac şi pune punte, etc. Oamenii au asociat comportamentul ursului, real sau imaginar prezentat de folclorul românesc, cu timpul capricios de la sfârşitul iernii şi începutul primăverii, aşa cum Baba Dochia este răspunzătoare de zilele schimbătoare de la începutul lunii martie. 
    La Stretenie sau Ziua Ursului timpul este favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice, pentru prorocirea belşugului viţei de vie  şi pomilor fructiferi. Oamenii satelor,  necunoscând sensul cuvântului Stretenie (care este traducerea slavonă a sărbătorii creştine Întâmpinarea Domnului), au botezat cu acest nume o divinitate meteorologică a cărei fire contradictorie se reflectă în schimbările climatice ce le hotărăşte de ziua ei: dacă este iarnă grea, aduce primăvara şi căldura; dacă este timp frumos şi primăvăratic, întoarce iarna şi frigul etc. (Bucovina, Moldova).


Ion Ghinoiu - Zile şi Mituri - Ed. Fundatiei PRO
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.