» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Ciobanul după īnsurătoare


    Unui cioban de la munte, venindu-i vremea de īnsurătoare, se hotărī să se coboare spre sat, să-şi caute o soartă īn lume, aşa cum e datul de la Dumnezeu.
    Aflase el mai dinainte, acolo īn sat, o fetişcană voinică şi frumoasă, care-i căzuse cu tronc la inimă, dar nu īndrăznise să se ducă aşa deodată la casa părinţilor ei, şi de aceea se opri la o babă văduvă, din marginea satului. Auzise el că baba aceasta era pricepută īn toate, că ştia să ticluiască multe, să descīnte, să facă fel de fel de farmece, pīnă şi de dragoste, aşa că putea să-i fie şi lui de vreun folos.
    — Mătuşico, zise el bătrīnei, care sta la gura sobei, īnvīrtind nişte găteje īntr-o oală. După cum vezi, mi-a sosit şi mie vremea de īnsurătoare, că, slavă Domnului, sīnt de-acu om īn toată legea, şi-ar fi păcat să mai pierd vremea degeaba īn burlăcie, fără nici un rost īn lume. Şi, drept să-ţi spun, că am pus ochii pe-o mīndreţe de copilă din ist sat, care mi-ar veni la socoteală şi aş vrea s-o ieu de soţie. Dar n-am pe nimeni să umble pentru mine, şi de aceea venii la dumitale, ca să te rog să pui o vorbă bună, că eşti femeie pricepută īntr-alde astea. Baborniţa, ascultīnd aleanul ciobănaşului si văzīndu-l aşa chipeş şi bine făcut, cu obrajii ca bujorul, de să-i tai c-un fir de păr, īi rămase inima la el şi se gīndi cum să-l şurubească ca să-l ieie de bărbat.
    — Aracan de mine, ticuliţă, răspunse cotoroanţa pe-un ton prefăcut de milă, gīndul tău de īnsurătoare e bun, dar ca să iei o fată mare n-ai brodit-o de loc. Că fetele din ziua de azi īs zbrahude rău ! Nu se pricep la nici o treabă, decīt la joc şi la dragoste. Nu, zău, nu-ţi īneca zilele cu nevoi de astea, că te văd om īn tot locul. Ia mai bine o femeie mai īn vīrstă, bernică, care ştie rostul casei, ia aşa, ca mine; că doar nici eu nu m-aş da īn lături la aşa fecior !
    — Ce tot spui acoalea, bătrīno ? zise băiatul, cam supărat. Dumneata nu vezi barem să numeri oile, d-apoi īncolo ce-ai face ?
    - Să nu zici vorba asta, că faci păcat ! se grăbi cu răspunsul vrăjitoarea. Ce, crezi că am luat orbul găinilor, ca fetele cele mari ? Pot zice că văd mai bine ca tine, flăcăule, iar cīt priveşte treburile īn casă... las“ pe mine, că n-o mai fi alta īn lume mai robace cum sīnt eu.
    — Măi, că straşnic te mai lauzi ! făcu ciobanul cu mirare. Spuseşi că ai ochi mai ageri ca ai mei. Apăi, dacă-i aşa, să facem o īncercare, şi de m-ăi rămīnea, să ştii că te iau de nevastă. Te prinzi ?
    — Mă prind ! răspunse repede cocīrjata, plină de bucurie.
    Flăcăul, aruncīndu-şi ochii pe fereastră şi zărind pe coasta unui deal, īn depărtare, un iepure fugind, zise bătrīnii:
    — Ei, ia spune-mi ! Vezi iepuraşul de pe dealul din faţa noastră ? Īn care parte fuge ?
    Baba īşi aţinti şi ea ochii pe dealul cu pricina, dar, cu toată cazna ei, neputīnd zări iepurile, se gīndi repede la o păcăleală, şi arătīnd cu mīna spre deal, aşa īntr-o doară, īntrebă şi ea:
    — De la furnica ceea īncolo, tinerelule ?
    Ciobanul cel nepurtat mult prin lume ca să cunoască şiretlicurile omeneşti, cīnd auzi de furnică, se dete bătut şi, vrīnd-nevrīnd, fu nevoit să-şi ieie ranguta de gīt, īn locul fetişcanei la care se gīndise la īnceput.








Simion Hīrnea, Polojănii din bătrīni, Focşani, pp. 6—8

rangut㠗 urītă, bătrīnă, pocitanie.
zbrahud (zbrehud) — nebunatic, zvăpăiat, uşuratic 
bernic - vrednic 


De-ale lui Păcală - BPT
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.