» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Minciună


    Mergea un om c-un sac subsioară. Şi cum mergea, se īntīlneşte cu dascălul.
    - Ia mai stai, măi Petre măi, şi mi-i spune o minciună ! īi zice dascălul.
    Da Petrea:
    - Dacă n-am vreme... Mă duc degrabă acasă, să umplu un sac cu orz, c-a trecut un om c-un car de peşte şi tot strigă prin sat că cine i-a da un sac de orz, īi dă unul de peşte. Mă duc degrabă, că mă tem că l-oi scăpa.
    - Ce spui ?! zice dascălul. Dacă-i aşa, mă duc şi eu degrabă după peşte.
    Fuge dascălul acasă, umple un sac cu orz, īl umflă īn spinare şi fuga pe o uliţă, pe alta, tot īntrebīnd pe cīţi īi īntīlnea dacă n-au văzut pe cel cu peşte. 
    - N-aţi văzut, n-aţi auzit, mă rog ? 
    - Da de unde, dascăle ? N-a fost nici un om cu peşte... Da cine ţi-a spus dumnitale ?
    — Apoi, Petrea mi-a spus.
    — Vai de mine, dascăle ! D-apoi nu ştii că mai mincinos decīt Petrea nu se află ?
    Iar dascălul, atuncea, se opreşte, īşi pune sacul jos, oftează, se şterge pe frunte şi zice:
    — Bată-l mama focului să-l bată !... D-apoi şi pe mine cine Dumnezeu m-a fost pus să-l rog să-mi spuie o minciună ? Mi-a făcut-o, blăstămatul !




Tudor Pamfile, Cartea povestirilor hazlii, ediţia a II-a, Craiova, pp. 53-54 


De-ale lui Păcală - BPT
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.