» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Mă mir...


    Oamenii dintr-un sat aveau ciudă pe dascălul lor că prea căpăta colivă şi colaci mulţi pe la sărbători.
    Doi din ei se vorbiră īntr-o zi, la un praznic, cum să fure colacii dascălului cīnd o pleca cu ei acasă.
    Drumul dascălului spre casă era printr-o pădure. Oamenii s-au vorbit aşa ca să se ducă pīnă la un pod, Unul să se ascundă sub pod, şi altul să se ascundă īn pădure. Şi şi-au făcut planul aşa. Cīnd o zări pe dascăl, ăl din pădure să facă aşa, ca o pasăre  „Mă mir, mă mir !” Dascălul, atunci, o să lase dăsagii şi să intre īn pădure, să vadă şi el pasărea care cīntă astfel. Ăl de sub pod s-o şteargă cu desagii.
    Cīnd trece dascălul cu dăsagii doldora de colaci īn spinare, numa ce aude
    „Mă mir, mă mir !”
    Īncepu să se zgīiască prin copaci, să vadă pasărea care cīntă aşa minunat.
    Ca să intre īn pădure trebuia să urce īn sus, şi cu dăsagii īi venea greu. Lăsă dăsagii şi īncepu să urmărească paserea, īnspre partea de unde venea glasul. Glasul se auzea tot mai departe, şi de la o vreme a tăcut.
    Se deznădăjdui şi se īntoarse iar la dăsagi. Cīnd colo, dăsagii ia-i de unde nu-s ! Se suci, se īnvīrti, cată īn dreapta, cată īn stīnga, pace bună ! Cīnd auzi iar pasărea:. „mă mir, mă mir !”, dascălul de colo:
    — Tu te miri, te miri, că aşa ţi-e cīntecul, dar eu mă mir cine naiba mi-a luat dăsagii !



G. Crăciunescu, Copii de găsit. Snoave. Anecdote. Legende. Poveşti, Caransebeş, 1898, pp, 36—39


De-ale lui Păcală - BPT
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.