» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Īn iad


    După cum tot omul ştie, că ăi răi şi păcătoşi, ucigaşi şi nelegiuiţi, ne-drept-credincioşii, tīlharii şi chiar hoţii şi mişeii de tot felul se duc, după ce mor, īn iad, şi acolo īi ia diavolul şi-i pune la munci grele, īi arde īn văpăi, īi vīră īn smoală fiartă, pīnă la glezne, pīnă īn brīu, pīnă la piept, după vina fiecăruia, cīte alte chinuri toate...
    Īntr-o zi moare un popă. Īl plīnge preoteasa, īl boceşte — că-l iubea, biata femeie şi, după puţină vreme, ori de dorul lui, ori de vreo boală, cade şi ea la pat şi, după ce boleşte, moare.
    Dacă moare, i se duce sufletul unde i se cădea: la iad — că se vede că făcuse şi ea cine ştie ce blăstămăţii — şi acolo, cum intră, de cine dădu cu ochii īntīi ? De bietul bărbatu-său, popa... īnota īn smoală fiartă pīnă la genunchi.
    Se duse la el abia putīnd călca prin pustia de smoală şi īncepu să plīngă şi de mila lui, şi de durere, că şi ea era, sărmana, īn smoală pīnă la glezne.
    — Vai de mine şi de mine, părinţele, ce chinuri ne fu dat să īndurăm !... De mine mai calea-valea, că mă arde numai niţel jos, iar sfinţia-ta pīnă la genunchi.
    Popa se plecă niţel spre ea şi-i zise arătīnd mai sus:
    — Taci, preoteaso, că e bine şi-aşa ! Am avut norroc. Ia te uită colo sfinţia-sa mitropolitul cum īnoată īn smoală pīnă la gīt !








Gheorglie Chicoş, Glume romīneşti. Snoave culese din gura poporului, Bucureşti, 1897, pp. 41—42


De-ale lui Păcală - BPT
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.