» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Facerea lumii


    Dintīi şi-ntīi, atīrna īn aer, purtat de vīnt, un munte din vīrful căruia ieşea foc. Din focul acesta suflat de vīnturi, s-a făcut o femeie, dar nu era vie, avea numai trup. Suflīnd vīntul şi mai tare a rădicat-o şi a dus-o pīnă la vīntul cel mai de sus. Acolo ea a căpătat suflare şi s-a coborīt pe munte īnapoi. Aicea a găsit două bucăţi de fier şi de iuţală mare ce avea īnlăuntru, le-a mīncat. Din acestea a purces grea ş-a făcut doi băieţi de gemene, doi Necuraţi şi anume: pe cel şchiop dar cuminte şi pe celalalt, mai prost.
    Umblīnd ei amīndoi, le veni īn cap că dac-ar avea lut din mare, ar putea să facă multe lucruri. Dar unde să găsească lut, căci acolo mare nu era. A zburat cel prost şi a căutat pănă ce a găsit. S-a cufundat şi a apucat lut cu mīna şi l-a adus sus. Acuma vroia să facă pămīnt, dar nu ştia cum. „Este undeva un Dumnezeu - īşi zise el - acela dac-ar vra să-mi ajute, eu aş face !”. 
    Deodată s-a auzit un glas de sus:
    - Ce vrai de la mine, ce mă chemi ?
    Diavolul i-a spus că vra să facă pămīnt şi-i arătă turta ce o avea īn mīnă. Dumnezeu a suflat şi turta a īnceput a creşte, pană n-a mai putut-o ţinea şi-a lăsat-o pe apă. După ce a stat de crescut, Dumnezeu i-a spus diavolului că pămīntul trebuie să fie al amīndorora, īn jumătate, cīt a lui, cīt a lui Dumnezeu. 
    Diavolul a īnceput a să sfădi cu Dumnezeu, că de ce nu s-a băgat Dumnezeu īn mare, dac-a vrut să aibă pămīnt ? Şi-a īnceput să măsure pămāntul, zicīnd că trei sferturi vor fi a lui şi numai unul a lui Dumnezeu. De la asta s-a stīrnit şi mai mare sfadă; Dumnezeu cu atīta nu să primea. 
    Stă diavolul şi se gīndeşte ce să facă ?.. Īşi aduce aminte de frate-său. „Dac-ar fi şi el - gīndeşte diavolul – ar avea cine-mi ajuta să mă lupt cu Dumnezeu”. S-a dus la dīnsul şi i-a spus că a făcut pămīnt cu Dumnezeu, să vie şi el la īmpărţeală.
    A venit şi acela pe pămīnt. Să uită şi vede că pămīntul nu se ţinea bine, să rădica cīnd īn sus, cīnd să pleca īn jos īn apă.
    - Ai făcut tu pămīnt - īi zice el - dar pămīntul aşa n-are să poată să steie. Ian vīrī-te sub pămīnt şi rădică-l drept la mijloc cu capul, să vedem cum va fi ?
    Acela l-a ascultat ş-a rădicat pămīntul din apă, dar tot era prea uşor, nu să ţinea īn loc.
    - Aşteaptă - zice cel şchiop - că eu am să fac ceva să steie bine.
    Să duce pe munte şi face nişte lanţuri straşnice; pe acestea le-a adus şi le-a pus fratelui său pe mīni şi pe picioare şi a mai pus atīta fier pe el, pīnă cīnd a căpătat pămīntul cumpăna ce i-a trebuit..
    - Amu dacă l-ai făcut - īi zice el - trebui să-l şi ţii; şi-l vei ţinea īntr-una cu capul, pănă la sfīrşitul lumii. Acesta e canonul ce ţi-l dau şi eu ţie, pentru munca ce mi-ai dat-o tu, cīnd m-ai īnchis īn cal.
    Atunci diavolul a īnceput a răcni, a să sfarma, a să smuci, gīndind că va putea rupe lanţurile, dar degeaba, căci mīnele şi picioarele-i erau legate. Ş-acuma cīnd să cutremură pămīntul, el se scutură de mīnie, ar vrea să-l dea jos de pe cap şi nu poate, căci oamenii sīnt cuminţi; unde să fac gropi mari, ei le astupă, unde sīnt păduri mari, le taie şi pămīntul nu se poate pleca nici īntr-o parte.
    El tocmai atunci are să scape, cīnd oamenii căutīnd īntr-una după minerale, vor ajunge cu săpăturile pīnă de cea parte; atunci pămīntul se va despica īn două şi va cădea o bucată de o parte şi alta de altă parte, līngă dīnsul. Şi după aceasta, lumea tot va fi, căci cineva va lipi pămīntul la un loc, aşa cum a fost, numai cīt nu să ştie cine: dracul sau Dumnezeu ? 


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.