» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Gluma unei greve


    Īntr-un oraş al Germaniei, īntr-o vreme, muncitorii tīmplari declaraseră o grevă. După o luptă de o lună şi jumătate, cīnd patronul era aproape disperat, muncitorii grevişti hotărīră să facă o glumă cu patronul lor.
    Acest patron avea obiceiul (ca toţi ceilalţi) să īncerce a corupe pe fiecare grevist īn parte cu fel de fel de promisiuni. Muncitorii, atunci, hotărīră ca īn ziua cutare să treacă pe la uşa stăpīnului lor. Şi cum acesta abia aştepta să-i vadă trecīndu-i pe la uşă, cīnd īi va chema īnăuntru să se aşeze imediat pe canapea şi timp de cinci minute să nu răspundă la nici o īntrebare a patronului.
    Zis şi făcut.
    Patronul chemă pe unul, pe urmă pe altul, dar cīnd văzu că robii lui nu scot nici un cuvīnt, se plictisi şi renunţă a mai chema şi pe ceilalţi grevişti īnsărcinaţi cu această glumă, care făcea atīta sīnge rău patronului lor.
    Īn fine, după cīteva zile, patronul cedează.
    Īntr-o zi, īnsă, cheamă pe şeful atelierului, el īnsuşi fost grevist, şi-l īntreabă cum se face că robii lui deveniseră muţi īn timpul grevei.
    — Maistere, īi răspunse īntrebatul, cīnd muncitorii lucrează, tu stai, eşti liniştit şi cu trupul, şi cu vorba, pe cīnd ei muncesc din greu. Timpul grevei, pentru muncitor e un moment de odihnă, şi ei ştiau că numai acuma te-ar putea face să munceşti şi tu puţin. Şi de aceea te-au lăsat să vorbeşti iar ei au stat muţi, pe canapeaua pe care tu judecai altădată, ca să se odihnească şi cu vorba, că destul vor munci pentru tine, după ce te vor īnvinge.
    — Bine, zise patronul, dar să se aşeze pe canapeaua mea ?
    — De ce te miră īndrăzneala lor ? īn timpul grevei muncitorii sīnt stăpīnii patronului, căci dacă īn timpul muncii ei par a atīrna de salariul ce li-l plăteşti la sfīrşitul săptămīnii, tu slăbiseşi, nu mai aveai somn, nici poftă de mīncare, ştiind că fără munca lor tu vei pierde atīta cīştig nemuncit. Şi de aceea ei au stat pe canapeaua ta muţi şi gīndind cīt eşti tu de mic şi de slab fără puterea lor de muncă.
    Patronul īn chestie n-a mai īntrebat nimic. Astă glumă, īnsă, a produs mult haz īn cercurile muncitoare ale acelei vremi.




Romīnia muncitoare, IV (1908), sena II, 7—14 iunie, nr. 15, p. 3


De-ale lui Păcală - BPT
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.