» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Tu să plăteşti, agă, calul


    Cică pe cīnd era turcul stăpīn īn ţara noastră, venea primăvara aici, şi toamna pleca acasă, īn ţara turcească.
    Unul a avut un cal bătrīn, şi el, ca să nu-l mai ducă acasă, nu l-a mai dus.
    Bieţii oameni mureau de frică c-o să moară calul - cum a şi murit - ş-a zis:
    — Dac-o muri calul, ce facem noi, agă ?
    Turcul a spus:
    — Ce, să-l plătească cine-o spune c-a murit. 
    Primăvara, cīnd a venit turcul, ei a fost tremurīnd toţi de frică, că ce-o să se facă, c-o să-i puie turcul să plătească calul.
    Unul bătrīn - tot vorba ăluia, că cine n-are bătrīn să-l cumpere - a spus:
    — Să tăceţi voi, să nu vorbiţi nici unul cu turcul cīnd o īntreba de cal.
    A īntrebat turcul, cum a venit īn sat, adunīnd pe oameni:
    — Calul, mă, ce face ? 
    Unchiaşul a răspuns:
    — Calul e bine, e la iarbă pe cīmp.
    — Ia să-l aduceţi īncoa să-l văd, a zis aga.
    — Păi, nu-l putem aduce, agă, că a umplut cīmpul. Picioarele sunt īncolo, capul īncolo, trupul īncolo.
    — Bre, cum spui tu, a murit calul.
    — Tu să plăteşti, agă, calul, că tu ai spus c-a murit.
    Şi aşa, cu bătrīnul, au scăpat oamenii de aşa satara belea ce le căzuse pe cap.





Satire populare, E.S.P.L.A., 1957, p. 201


De-ale lui Păcală - BPT
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.