» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Anul Nou (1 ianuarie)


    Calendarul popular este deschis de ziua naşterii divinităţii preistorice An, personificare a Soarelui, care poartă epitetul de Nou, aşa cum Luna se numeşte în noaptea reapariţiei ei pe cer, (Lună) Nouă. În raport de cei doi aştri, Soarele şi Luna, calendarele solare sau solar-lunare au fost dedicate zeilor solari (Zeus, Saturn, Siva, Crăciun, Mitra, Iisus) sau zeiţelor lunare (Hecate, Artemis, Dochia).
    Timpul calendaristic se naşte, creşte, îmbătrâneşte şi moare pentru a renaşte după 365 de zile în noaptea care separă Anul Vechi de Anul Nou. "Sfinţii" care apar în calendarul popular sunt mai tineri sau mai bătrâni, după şansa avută de aceştia la împărţirea sărbătorilor: Sânvăsâi, celebrat în prima zi a anului, este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubeşte şi petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sângiorzul (23 aprilie) este un tânăr războinic înfăţişat călare pe cal; Sântilie (20 iulie) şi Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi, după care urmează generaţia sfinţilor-moşi, precum Moş Andrei (30 noiembrie), Moş Nicolae (6 decembrie), Moş Ajun (24 decembrie) şi Moş Crăciun (25 decembrie). 


Ion Ghinoiu - Zile şi Mituri - Ed. Fundatiei PRO
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.