» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Puricele


    Zice că pe timpul potopului celui mare, cīnd Noe plutia cu corabia pe deasupra valurilor apei, netrebnicul de diavol voi să piardă şi pe Noe, cu cele ce se aflau īn corabie. Se gīndi deci puţin şi născoci numaidecīt un fel de unealtă de fier, numit azi sferedel, cu care putea să găurească păreţii corăbiei.
    Astfel Ucigaşul se apucă de lucru.
    Bietul Noe şi cu cele ce se aflau īn corabie, erau īn primejdie de a se īneca. Se apucară şi ei să scoată apa din corabie dar nu puteau prididi pe dracul, căci el lucra mult mai iute, găurind păreţii vasului, aşa că apa năvălia din ce īn ce mai multă.
    Īn faţa acestei primejdii, se credeau pierduţi.
    Dumnezeu īnsă, care nu voieşte moartea păcătosului, căci pierdea de tot făptura mīnilor sale, dete īnţelepciune năpīrcii şi poate că de atunci au şerpii īnţelepciune, căci sfīnta scriptură ne porunceşte să fim īnţelepţi ca şerpii.
    Iar năpīrca se īnfăţişă īnaintea lui Noe şi zise:
    - Ce-mi dai mie, să astup eu găurile ce le face dracul şi prin care intră apă īn corabie ?
    - Ce ceri ? o īntrebă Noe īn desnădăjduire.
    - După ce va īnceta potopul, să-mi dai cīte un om pe fiecare zi, ca să mănīnc cu seminţile mele !
    Noe, strīmtorat de primejdie, īi făgădui cererea şi aşa năpīrca se apucă să astupe găurile, adecă īndată ce dracul găuria cu sfredelul, năpīrca rupea cīte o bucăţică din coada ei, de astupa pe unde intra apa.
    Cītva timp, diavolul văzīnd că nu i-a reuşit planul, fugi, lăsīnd corabia şi pe cei dintr-īnsa īn pace.
    După ce trecu potopul, Noe aduse jertfă de mulţumire lui Dumnezeu, că l-a scăpat de īnec.
    Īn această veselie, năpīrca īşi luă īndrăzneala şi veni să-i ceară lui Noe ceea ce īi făgăduise, adecă cīte un om pe fiecare zi, de mīncare.
    Noe, cīnd auzi aceasta, se supără grozav, fiindcă se gīndea că īn cīteva zile va isprăvi lumea, dīnd-o la năpīrcă, deoarece era puţină. Astfel pe cea dintīi care īndrăzni să vorbească, o aruncă īn foc, īn urma jertfelor.
    Lui Dumnezeu atunci nu-i plăcu fumul ce ieşia din arderea năpīrcii şi porni un vīnt, care īmprăştie toată cenuşa de la această jertfă, peste toată suprafaţa pămīntului.
    Din această cenuşă ieşiră purecii, cari, socotindu-i pe toţi din lume, precum şi sīngele ce īl sug de la toţi oamenii, negreşit că mănīncă un om pe fiecare zi, ca īmplinire a făgăduinţei lui Noe.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.