» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Fata care īmpingea gunoiul cu picioarele


                   Se zice c-a fost odată, 
                   Cīnd era lumea curată, 
                   Şi-a fost o frumoasă fată,
    care
                   Pre cīt era de frumoasă, 
                   Cu mult era mai lenoasă, 
                   Că de leneşă ce era, 
                   De multe ori nu se scula, 
                   Batăr apă ca să bea.
   ....Mama fetei aceleia era văduvă de mai mulţi ani şi-şi iubia fata ca şi ochii din cap.
    Dar fata, cu cīt mumă-sa o iubea şi o cruţa mai tare, cu atīta se fălea mai mult şi nu asculta mai nemică.
    De la un timp, văzīnd mumă-sa că nu lucrează mai nemică, se supără pe dīnsa şi īncepu a o mustra şi a o īnfrunta pentru lenea ei. Dar īn zadar, că fata se făcea că n-o aude şi nu asculta de loc ce muma ei īi zicea.
    Odată, nu ştiu cum şi ce s-a īntīmplat, destul că biata văduvă trebui să meargă de dimineaţă la cīmp, ca să rīnduiască ceva de lucru şi acolo, şi a lăsat īn grija fetei, ca pīnă ce se va īnturna ea, să măture casa şi curtea, care era plină de boabe de grīu de la trăierat, zicīndu-i:
    - Vezi draga mea, eşti fată mare de măritat; aşi voi să vină peţitori, ca să te mărit dar cine va peţi o fată pe care n-a văzut-o īn viaţa ei lucrīnd !
    După ce a rostit cuvintele acestea, se duse la cīmp şi pīnă la amiază isprăvi ce avu de lucrat şi se īntoarse apoi acasă. Cīnd ajunse acasă, ce să-i vadă ochii ?... Vede curtea nemăturată şi pre fata ei somnoroasă, căci numai atunci se sculase din pat, īmpingīnd cu picioarele gunoiul īnainte iar mătura ţinīnd-o īn mīnă.
    Văzīnd mumă-sa aceasta, deşi īi era mamă adevărată şi-o iubea ca ochii săi din cap, nu şi-a mai putut stīmpăra mīnia, ci īnfuriindu-se, a īnceput a o mustra şi a o blăstăma zicīnd:
    - Da la ce ţi-a dat Dumnezeu mīni, ca să lucrezi cu dīnsele ! dar dacă tu mīni gunoiul cu picioarele, apoi să te facă Dumnezeu ca ziua şi noaptea să tot lucrezi, īnsă numai cu picioarele !
    Şi să se ştie că:
                       Blăstămul cel de părinte, 
                       E ca focul de fierbinte.
    N-a apucat bine a rosti cuvintele acestea, şi Dumnezeu care toate le ştie şi le vede, ascultīnd blăstămul mumei celei supărate şi necăjite, prefăcu pre fata ei cea leneşă īntr-o grīngoaşă, care de atunci īncoace numai īncetează de a lucra ziua şi noaptea dar nu cu mīnile, căci ea nu are mai multe mīni, ci numai cu picioarele.
    Şi precum ca fata a mīnat ea gunoiul cu picioarele, tot gunoi mīnă ea şi acuma ca grīngoaşă.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.