» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
De ce nu intră iarna unii şerpi īn pămīnt


    De mult, pe cīnd erau oamenii mai cuvioşi şi Dumnezeu şi Sfīntul Petru umblau pe pămīnt vindecīnd pe cei bolnavi şi ajutīnd pe cei lipsiţi, trăia la marginea unei păduri, colo īntr-un bordei mic de pămīnt, un om sărac. Şi era sărac-sărac, lipit pămīntului, neavīnd altă avere decīt o capră. Nu-i vorbă, muncea omul ăsta de dimineaţă pīnă-n seară dar nu mai ajungea deloc la o creangă verde. 
    Minte avea dar īi mai trebuia şi noroc.
    Īntr-o zi, era şi el dus după treburi; cīnd colo iată că un oaspe, un şarpe nepoftit, veni şi-i muşcă de un picior sărmana lui capră. Cīnd se īntoarse omul nostru acasă şi văzu şi nenorocirea asta, era mai mai să se prăpădească de supărare. Dar cum se īntīmplă adesea īn viaţa omului, se īntīmplă şi acu. 
    Dumnezeu şi Sfīntul Petru tocmai trecură pe acolo şi văzīnd nenorocirea, se īndurară de el zicīndu-i:
    - Ia straiţa asta şi nu te mai năcăji; de cīte ori vei avea nevoie mare, caută īntr-īnsa.
    Iar şarpelui īi ziseră:
    - Blestemaţi să fiţi toţi şerpii, care veţi mai muşca pe cineva. Pămīntul să nu vă primească iarna īn sīnul lui, ci să staţi amorţiţi şi să suferiţi de foame şi de ger.
    După acea, Dumnezeu şi Sfīntul Petru se făcură nevăzuţi.
    Cică de atunci şerpi care muşcă vreun animal peste vară, nu mai pot intra iarna īn pămīnt, ci stau amorţiţi printre tufe ori bolovani.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.