» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Broasca cu troaca


    Dumnezeu şi cu Sfīntul Petre, mergeau odată pe un drum de ţară, şi aşa, īi apucă noaptea pe līngă o moară.
    - Haide să mīnem aici la moară, Doamne - zise Sfīntul Petre.
    - Hai ! īi răspunse Dumnezeu.
    Merseră şi bătură la uşa morii dar morăriţa care era acasă şi care nu doria să-i primească pe oaspeţi, se băgă sub o troacă de cernut făină şi tăcu acolo chiticzīcīnd numa“ īn gīndul ei: „Dacă cumva intră aici drumeţii ceia, n-au să mă vadă, şi nevăzīndu-mă, au să-şi ia tălpăşiţa şi-au să se ducă la altă casă”...
    Aşa chiar s-a īntīmplat; au intrat īn moară, şi nevăzīnd pe nimeni au īnchis uşa la loc şi-au plecat mai departe iar Dumnezeu, care pe toate le ştia, a blăstămat-o pe morăriţa cea ră la inimă, să rămīie cu troaca īn spinare.
    Şi aşa a şi rămas.
    De-atunci a rămas broasca cu troacă, vietatea aceea care trăieşte tot pe malurile apelor mari, pe unde sīnt smīrcuri şi vălugi jilave, īn păpurişul cărora se şi adăposteşte şi se ascunde atunci cīnd aude vreun zgomot.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.