» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Ursătoarea corbului


    Maica Domnului a trimes odată un om la tīrg. De la un timp, văzīnd că nu mai vine, a īnceput a se mira. Aşteaptă, aşteaptă, dacă vede şi vede că nu mai vine omul de la tīrg, cheamă pe corb şi-i zice:
    - Corbule, ia du-te la tīrg şi vezi ce are omul ăla de nu mai vine.
    Ducīndu-se corbul, dă peste om la Dunăre, c-un picior p-un mal şi cu ălalalt picior pe alt mal. El se pune şi omoară omul, apoi se aşează fără grijă, să mănīnce din hoit.
    Văzīnd Maica Domnului că şi corbul şi-a dat de urīt, cheamă pe porumbiel şi-l trimete să-l găsească. Pleacă porumbielul...
    Cīnd colo, la Dunăre dă peste corb mīncīnd la hoit. Dacă a văzut aşa, s-a īntors īndărăt. Corbul l-a rugat să mănīnce şi el. Porumbelul n-a vrut ca să mănīnce spurcăciune. Corbul, de necaz, īl prinde şi-l tăvăleşte prin sīnge. De frică să nu se umple, s-a proptit īn cioc şi picioare, şi de-aia are el ciocul şi picioarele roşii.
    A scăpat cum a putut şi s-a dus la Maica Domnului, spunīndu-i tot, din fir pīnă-n aţă. Cīnd a auzit Maica Domnului aşa ceva, de ciudă şi de mīnie, ursi pe corb. Să scoată puii īn luna lui Făurar si să nu zboare puii, pīnă nu le-o aduce caş de la nouă stīni şi fragi coapte de pe şapte stīnci.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.