» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Legenda corbului


    Şi aşa se făcu că, dīnd Noe drumul corbului din corabie, ca să-i aducă ştire cum se află prin lume, fiind vīrfurile munţilor ivite afară din apă şi aflīnd pe dīnsele corpuri de vite pierite şi mīncīnd el hoiturile cele aflate, a uitat cu totul să se mai īntoarcă īndărăpt şi să vestească lui Noe ce se află pe-afară. Deci, după ce a ieşit acuma Noe din corabie, se zice că īntīlnind el pre corb şi īntrebīndu-l de ce nu s-a īntors să-i spuie cum se află prin lume, să-i fi răspuns corbul că el de-aceea nu s-a īnturnat, pentru că s-a dat de-a mīncat la hoituri.
    Atunci Noe, mīniindu-se pe dīnsul, l-a blăstămat zicīndu-i:
    - De hoituri să nu te mai saturi şi numai hoiturile să fie bucata ta cea mai bună, şi din orişice depărtare să-ţi miroase ţie hoiturile, ca să le poţi afla pentru ca să-ţi aduci aminte de mine !
    De-aice vine apoi, după credinţa poporului, că corbii vintresc cine şti de unde hoitul şi tot din cauza blăstămului lui Noe, nutreţul de căpitenie al corbilor īl formează hoiturile.
    Iară ca să nu se īnmulţească corbii ca alte paseri, să nu poată scoate mulţi pui, tot după ce a īncetat potopul şi s-au aşezat apele, i-a blăstămat Noe ca să se ouă īn luna lui decemvrie şi să clocească pīnă īn luna lui Faur. Deci de-atunci şi pīnă-n ziua de astăzi, amăsurat credinţei poporale, se ouă corbii totdeauna īn luna lui decemvrie şi clocesc pīnă īn luna lui Faur. Iară īn luna lui Faur, fiindcă, după spusa poporului, nici un feli de ouă nu sīnt aşa de tari, ca ouăle de corb, cīnd e gerul mai cumplit, cīnd crapă şi lemnele de frig, atunci zboară corbii de pe ouă, lăsīndu-le să crepe de ger şi cīnd văd că acuma ouăle sīnt bine crepate, se duc apoi la dīnsele şi scoţindu-şi puii din găoci, caută mai departe de dīnşii.
    De aicea apoi, de la această credinţă, vine că zic romānii cīnd e gerul mai mare īn luna lui Faur: „acuma vor fi crepat ouăle corbului”, sau „aşa e de frig că crapă ouăle corbului”.
    Dacă Noe nu l-ar fi blăstămat pre corb să-şi clocească ouăle sale din luna lui decemvrie şi pīnă īn luna lui Faur şi să iasă puii săi din găoci, numai atunci cīnd i vor crepa ouăle de ger, ci ar fi rămas să clocească vara ca şi alte paseri, atunci ar fi aşa de mulţi corbi, că oamenii n-ar fi īn stare să se apere de dīnşii.
    Asemene se crede că corbul, cīnd i-a dat Noe drumul din corabie, trebuie să fi aflat numai vīrful munţilor, căci corbii arareori trec prin sate, doară numai atunci se opresc ei īn vreun sat, cīnd īntr-īnsul află vreun hoit de cal sau şi de altă vită pierită. De altmintrelea pīnă şi īn ziua de astăzi petrec corbii numai pe vīrfurile munţilor şi a stīncelor.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.