» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Păsările răpitoare trăiesc despărţite


    După ce şi-au ales paserile īmpărat şi după ce acuma fiecare şi-a căutat un loc anumit unde să trăiască şi să se hrănească, iată că īntr-o zi s-au adunat iarăşi la un loc, toate acelea care se ţin de sămīnţa celor ce mīnīncă pre alte paseri şi după ce s-au adunat, ţinīnd sesie īntre olaltă, după multă vorbă şi sfat, s-au pus īn cale, care preste care să fie mai mare, care sub care să vie, si-n ce fel să se arete ele duşmane oamenilor. Şi aşa, după multă chiteală şi chibzuială, s-au īnţeles īntre sine, ca pajura să fie cea mai mare preste toate, de dīnsa să asculte fiecare, iară sub pajură să fie şoimul, sub şoimu, hultanul cel negru sau hultanul de cīmp, sub acesta hultanul alb sau hultanul de peatră cu grumazul gol, sub acesta hultanul-negru sau hultanul de peatră cu coada vărgată, sub acesta cilihoiul, cilihoaia sau cilioaia, sub aceasta caia, sub caie uliul găinilor sau găinariul, sub acesta uliul paserilor sau păsărariul, iară sub acesta şi cel de pe urmă uliul rīndunelelor.
    Toate paserile adunate, s-au supus hotărīrei obşteşti, fără oareşicare īmprotivire sau alt semn de nemulţămire.
    Uliul rīndunelelor īnsă, măcar că el dintre toate paserile adunate, era cel mai mic şi prin urmare, ar fi avut să se supuie mai degrabă decīt oricare alta, ştiindu-se că e mai sprinten şi mai ghibaci dintre toate, nu voi nicidecum să se supuie hotărīrei obşteşti, ci zise cătră celelalte paseri, ce se aflau de faţă:
    - Da !.. cum nu ?!... mă voi supune şi mă voi teme de voi, ca şi cīnd numai voi aţi fi cele mai tari şi mai mari īn lume ! Sīnt alţii, de care trebuie să mă tem şi cărora sīnt nevoit să mă supun ! De voi nici că-mi pasă !
    - Şi oare cine să fie aceia de care zici tu că trebuie să te temi ?... ia-n  spune-ne  şi  nouă ! īntrebară  celelalte  paseri, pline de mirare.
    - Cine ?!... nici atīta nu ştiţi ? şi totuşi vă daţi de cele mai īnţelepte şi iscusite vietăţi din lume ! Ei bine ! să vă spun eu, cel mai mic şi mai nensemnat dintre voi, pre care l-aţi pus īn fruntea cozii... acela de care trebuie să mă tem, şi cărora nu numai eu, ci şi voi, cu toată isteţimea şi tărimea voastră, trebuie să vă supuneţi, sīnt puşcaşii !
    - Şi ce ni pasă nouă de puşcaşi ?... ce ni pot ei face ?... dacă-i iertat să  te-ntrebăm, ziseră toate celelalte paseri īntr-un glas, luīndu-l īn batjocură.
    Uliul rīndunelelor răspunse:
    - Nu ni pot face nici mai mult, nici mai puţin, decīt ca să ne īnpuşte, cīnd li vom pica bine din dămīnă, şi-atunci... ori vă pasă, ori nu vă pasă, veţi trebui să ziceţi rămīi lume sănătoasă ! 
    - Aşa ?!... vezi, asta n-am ştiut-o ! 
    - Dacă n-aţi ştiut-o pīnă acuma, s-o ştiţi de-acuma īnainte !
    - Ei ! dacă-i treaba astfeli, apoi... ce mai atīta vorbă !... să ne despărţim de la olaltă şi să nu fim mai mult la un loc, căci atunci nici puşcaşilor nu li vom putea aşa de lesne cădea din dămīnă.  
    Şi cum rostiră acestea cuvinte, īndată īntinseră aripele, zburară şi se despărţiră de la olaltă, şi de-atunci īncoace, nicicīnd nu īmbla mai mulţi uli la un loc, temīndu-se să nu deie puşcaşii cu crucea peste dīnşii şi să-i īnpuşte, şi numai atunci se adună mai mulţi la un loc, cīnd dau de vreun hoit.
    Uliul rīndunelelor, prin priceperea şi isteţimea sa, a ştiut foarte bine cum să se scoată de sub supunerea şi ascultarea care i-au fost menit-o, fără voia sa, celelalte paseri din neamul lui.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.