» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
O altă poveste a rīndunicii


    Odată, cu mult īnainte de a veni pe pămīnt Domnul Isus Cristos, oamenii se īnmulţiseră foarte mult şi nu mai ascultau de Dumnezeu.
    Ani după ani, Dumnezeu i-a răbdat dar ei se făceau din ce īn ce mai răi. Atunci, el s-a arătat īntr-o noapte, īn vis unui om care era singurul credincios, şi-i spuse:
    - Am să nimicesc pe toţi oamenii. Fă-ţi o corabie, ca să poţi scăpa !
    Noe, căci aşa īl chema pe acel om, īşi făcu o corabie mare, īn care-şi sui toată familia, apoi băgă īnăuntru şi cīte o pereche din toate felurile de păsări, animale şi gīngănii.
    Īncepu apoi sā plouă neīntrerupt, apa acoperi tot pămīntul, oamenii pieriră īnecaţi iar corabia cu cei dinăuntru plutea pe valuri.
    Dar Noe era necăjit că animalele īncepuseră să se certe īn corabie. Nu mai avea o clipă de linişte. Corabia zguduită de cearta celor dinăuntru, ameninţa să se sfarme şi să se īnece. Fiecare animal făcea ce-i trăsnea prin cap. Astfel un şoarice, scos din minţi de atīta ceartă se apucă, fără ca ceilalţi să ia seama, să roadă fundul corăbiei, pīnă se făcu o gaură mare, prin care apa intră şi corabia īncepu să se scufunde. Noe era foarte deznădăjduit. Era tocmai aproape de clipa cīnd corabia īncepu să se scufunde. Iată īnsă şarpele, care, foarte isteţ, se tīrī pīnă la picioarele lui şi-i zise:
    - Dacă-ţi dai cuvīntul că ai să-mi dăruieşti tot ce-ţi voi cere, am să-ţi scap corabia.
    - Īţi voi da tot ce ceri - răspunse Noe.
    Şarpele se făcu atunci ghem şi astupă cu trupul lui gaura. Apa care intrase īn corabie, fu scoasă afară cu găleţile şi corabia putu să plutească mai departe.
    După douăsprezece luni, ploaia īncetă şi corabia se opri pe un munte īnalt.
    - Ei zise şarpele - dă-mi acum ce mi-ai făgăduit.
    - Ce vrei zise Noe ?
    - Vreau cel mai bun sīnge de pe pămīnt.
    - Cum pot şti eu care e cel mai bun sīnge - zise Noe ?
    - Trimite un ţīnţar. Are să caute, are să sugă sīngele cel mai bun şi are să vină să ne spună.
    Ţīnţarul fu trimis. Dar Noe, temīndu-se de viclenia şarpelui, zise rīndunicii:
    - Du-te de vezi ce face ţīnţarul.
    Rīndunica plecă, zbură din loc īn loc şi se īntīlni īn cele din urmă cu ţīnţarul, care se īntorcea grăbit.
    - Ei frate - īntreabă ea - care e cel mai bun sīnge de pe pămīnt ?
    - Al omului !
    - Arată-mi-l şi mie, ca să gust puţin.
    Ţīnţarul scoase limba ca să-i dea o picătură din sīngele omului. Rīndunica īnchise deodată ciocul şi tăie limba ţīnţarului. Lipsit de limbă, acesta nu mai putu vorbi. Făcu „bīz ! bīz !” şi zbură pīnă ce ajunse īn faţa lui Noe. Şarpele era şi el acolo.
    - Care e cel mai bun sīnge din lume - īntrebă el ?
    - Bīz ! bīz ! răspunse ţīnţarul.
    Noe īşi trecu mīna prin barbă şi surīse. Şarpele se ridică ameninţător.
    - Ai de gīnd să vorbeşti odată ? se răsti el furios. Ţīnţarul deschise atunci gura şi arătă lipsa limbii.
    - Cine ţi-a făcut asta ?
    Ţīnţarul arătă rīndunica. Atunci şarpele se repezi s-o īnghită dar nu putu să-i prindă decīt coada. Rīndunica zbură, lăsīnd mijlocul cozii īn gura şarpelui. De-atuncea are ea coada crestată.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.