» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Rīndunică


    Īn vremea cīnd pe pămīnt erau şi oameni cu un singur ochi īn frunte şi aşa de mari, că păşeau dintr-un munte īn altul, pe atunci, spune povestea, trăia īntr-un sătuc din fundul munţilor, un unchiaş cu baba lui. Erau săraci lipiţi pămīntului. Singura lor avere era o fată frumoasă şi deşteaptă, de ţi-era mai mare dragul s-o priveşti. Dar se vede că unde-i frumuseţe şi minte, nu-i totdeauna noroc, că bătrīnii muriră amīndoi deodată şi biata fată rămase singură pe lume.
    Nu stătu mult pe gīnduri, ci porni de acasă unde o va īnvăţa Dumnezeu, ca să-şi găsească un rost.
    Merse ea ce merse, pīnă ce ajunse īntr-o pădure īntunecoasă. Cum era frīntă de oboseală, adormi la umbra unui copac. Cīt a fi dormit nici ea nu ştie dar cīnd se deşteptă, văzu īn faţa ei un vīnător mīndru şi tīnār. Fără să fie rugată, spuse acestui om cine este şi unde se duce. Acesta scoase dintr-un sac nişte haine de băiat şi i le dete zicīnd:
    - Īmbracă-te cu aceste haine şi mergi tot īnainte, că ai să dai de un castel īnalt. Acolo stă Muma-Pădurii şi ea are nevoie de un cioban la oi dar să nu te afle că eşti fată, că va fi tare rău de tine. Muma-Pădurii nu poate suferi parte femeiască şi pe oricine prinde de acest fel, o arde de vie.
    Fata, mulţumindu-i, se īmbrăcă băiat şi porni la drum. Nu merse mult şi īntr-adevăr se pomeni īn faţa castelului. Şi īi ieşi īnainte Muma-Pădurii. Era scofīlcită, cu ochii ca cepele, părul vīlvoi, fără dinţi şi neagră ca noaptea. Rīndunica, căci iertaţi, am uitat să vă spun că aşa se numea fata, spuse că vrea să se bage slugă. Muma-Pădurii se īnvoi degrabă s-o bage ca cioban şi chiar din aceea zi, noua slugă porni cu turma la păşune.
    A trecut aşa cītva timp cu bine dar, de la o vreme, Muma-Pădurii a īnceput să aibă bănuială despre ciobănaşul ei. Aşa fecior cu faţă frumoasă, cu trupul subţirel şi cu glas dulce, nu văzuse ea niciodată. Ii trecu prin gīnd ca nu cumva, cel pe care ea īl crede băiat, să fie vreo fată, care umblă s-o īnşele. Din acest timp, s-a şi pus la pīndă răutatea lumii, să afle adevărul.
    Īntr-o dimineaţă, s-a ascuns līngă fereastra camerei unde dormea ciobănaşul, ca să vadă cum se spală acesta pe faţă. Dacă va lua apă īn pumni şi va da pe faţă, e băiat iar dacă va da drumul la apă din pumni şi va da pe faţă numai cu palmele ude, atunci nu mai īncape īndoială că e fată. Cele gīndite de zgipţuroaică s-au īmplinit īntocmai, că fecioraşul nostru lua apa īn pumni, o lăsa jos, şi numai cu palmele ude atingea faţa. 
    Atīt i-a trebuit arătării, că de īndată ce a ieşit sluga afară, s-a repezit la ea şi-a dezbrăcat-o de hainele bărbăteşti, lăsīnd-o numai cu rochia neagră, cum era Rīndunica īmbrăcată după moartea părinţilor. A īnfipt ghearele īn părul ei şi a luat-o tīrīş, spre cuptorul unde mai arsese ea pe toate fetele ce-i veniseră īn mīnă. Rīndunica atunci şi-a īndreptat gīndul către Dumnezeu, s-o scape, şi minune... deodată din fetiţă cum era, se pretăcu īn pasăre. Muma-Pădurii vru s-o apuce de coadă, ca să n-o scape dar rămase cu cīteva pene īn mīnă şi pasărea īşi văzu de drum.
    Şi de atunci este rīndunica cu coada tăiată īn furculiţă, de cīnd i-a zmuls Muma-Pădurii penele de la coadă iar fulgii īi are negri, fiindcă fata orfană era īmbrăcată cu rochie neagră.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.