» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Ciocīrlia a fost fată de-mpărat


    Au fost odată īn părţile resăritului un īmpărat şi-o īmpărăteasă; īmpăratul acela se chema Titus, iară īmpărăteasa Ghiorghina. Aceşti doi domnitori trăiau īn pace, linişte, unire, dragoste şi aveau de toate bunătăţile; numai un singur lucru le lipsea,... n-aveau niciun prunc.
    Ce n-au făcut ?... īntrebat-au pre toţi oamenii cei mai īnvăţaţi ai īmpărăţiei, de sfat... Nu era un doftor pre care să-l fi trecut cu vederea şi să nu-l fi īntrebat cum ar putea căpăta şi ei un fiu... Ba ! 
    Īn urma urmelor, cīnd văzură că nime nu le poate ajuta, alergară şi pe la vrăjitoare după sfat. Dar degeaba !
    Īntr-o zi, după ce pierdură acuma toată nădejdea că vor avea şi ei cīndva un prunc ca toată lumea, a făcut īmpăratul acesta o petrecere mare, la care s-au adunat toţi sfetnicii, bătrīnii şi mai marii īmpărăţiei sale, dimpreună cu soţiile lor.
    Toate mamele, cīte se adunară la petrecerea aceasta, se bucurau şi-şi legănau pruncii īn braţele sale, numai īmpărăteasa Ghiorghina era foarte tristă, pentru că ea nu avea nici un prunc pre care să-l strīngă şi ea īn braţe şi să-l dezmierde.
    Iată īnsă că-ntr-o noapte, după petrecerea avută, i s-a arătat īmpăratului Titus o babă bătrīnă, īn vis, care i-a spus următoarele cuvinte:
    - Īnălţate īmpărate ! nu te supăra, ci te bucură, căci īmpărăteasa Ghiorghina va naşte de bună samă un prunc, numai dacă va merge la părīul care curge prin pădurea cea verde, de la capătul īmpărăţiei tale şi va bea apă dintr-īnsul.
    Īmpăratul, trezindu-se din somn şi-a īnsemnat foarte bine cuvintele babei şi cum s-a zărit de ziuă, s-a sculat şi s-a dus de i 1-a spus din fir īn păr īmpărătesei.
    Ghiorghina, să-l fi prins pre Dumnezeu de-un picior, nu s-ar fi bucurat aşa de tare ca acuma cīnd a auzit ceea ce i-a spus īmpăratul şi, fără a pierde mult timp īn zadar, s-a pornit şi s-a dus la părīul din pădurea cea verde şi-a băut apă dintr-īnsul.
    Nu mult timp după aceasta, iată că īmpărăteasa Ghiorghina şi-a văzut visul cu ochii,... a născut adică o copilă foarte frumoasă.
    Copila aceasta creştea īntr-o zi ca alta īntr-un an, iar īntr-un an, ca alta īn zece ani... Cine o vedea azi, mīni n-o mai cunoştea, căci cu cīt creştea mai mare, cu atīta se făcea mai voinică şi mai frumoasă.
    După ce a crescut acuma copila aceasta mare şi a devenit fată-n floare, a īnceput a ieşi īn toată demineaţa şi seara la preīmblare, ca să privească răsăritul şi apusul Soarelui.
    Ieşind ea aşa īn mai multe dăţi şi privind cu oarele īntregi cum răsare şi apune Soarele, aşa de tare i-a plăcut acesta, că īn urma urmelor s-a īndrăgit īntr-īnsul.
    După ce s-a īndrăgit, nu mai era nici o plăcere pentru dīnsa pe acest pămīnt aşa că, īntr-o bună demineaţa, īşi propuse să călătorească spre Soare, să afle palatul lui şi-apoi, cīt va fi şi-a trăi, să nu se mai despărţească de dīnsul.
    Ca o copilă bună, a spus aceasta dorinţă a sa şi maicii sale.. Dar maica sa n-a voit s-o lese nicăire. Ea a spus apoi īmpăratului dorinţa sa, dar nici el n-a voit s-o lese nicăire să se ducă, pentru că amīndoi o iubeau foarte tare şi nu ştiu ce-ar fi făcut de amărăciune, dacă sīngura lor copilă i-ar fi părăsit şi s-ar fi dus cine şti unde.
    Copila, de supărare că părinţii săi nu vor s-o lese, a īnceput a se usca şi-n vro cīteva zile aşa de tare a slăbit, că deabia se putea urni din loc.
    Văzīnd aceasta īmpăratul şi-a călcat pe inimă, i-a dat bine-cunvīntarea părintească şi toate cele trebuincioase de drum şi-apoi a lăsat-o să se ducă īn treabă-şi.
    Copila, luīndu-şi acuma rămas bun de la părinţii săi, s-a pornit spre răsărit şi s-a dus, s-a dus un timp foarte īndelungat, pīnă ce a ajuns la o apă foarte mare, ce curgea foarte repede..
    Ce să facă ea acuma ?... cum sa treacă ea apa aceasta, căci pod peste dīnsa nu era şi a īnota nu ştia şi, măcar de-ar fi şi ştiut, era peste putinţă s-o treacă de-a-notul, căci era foarte mare.
    Iată īnsă că pe cīnd sta ea aşa, bătīndu-şi capul ce e de-nceput... vede că iesă din apa aceea o fată foarte frumoasă, īmbrăcată toată īn alb, care-i zise:
    - Tu-ţi vei ajunge vrerea ta, dară lung timp acolo nu-ţi este īngăduit să stai... Multă bucurie nu vei gusta ! 
    Şi cum rosti fata cea frumoasă cuvintele acestea, īndată, s-a făcut un pod peste apa cea mare, pe care a trecut fata de-mpărat īn cealaltă parte.
    După ce a trecut acuma fata de īmpărat apa aceea, a călătorit iarăşi mai departe şi s-a dus, s-a tot dus, pīnă ce-a ajuns la o babă bătrīnă, care păştea un cīrd de gīşte.
    Baba, curioasă ca toate babele, cum a văzut-o, īndată a-ntrebat-o de unde vine şi-ncotro se duce...
    Fata īmpăratului, răspunzīndu-i, i-a istorisit toate din fir īn păr cum şi ce... de unde vine şi-ncotro se duce ! 
    - Eu, draga mătuşii, - zise mai departe baba - pot să-ţi scurtez foarte mult calea.
    - Dacă mi-ai scurta-o, mătuşică, mare bine mi-ai mai face şi Doamne !... cum ţi-aş mai mulţămi pentru fapta dumitale !
    Baba, mīngīiată prin cuvintele fetei, īi dă īn mīna dreaptă un pomişor, iară īn mīna stingă un inel foarte mic şi-i zice să facă cruce cu pomişorul, că apoi īndată va vedea ce se va īntīmpla cu dīnsa.
    Fata o ascultă, face cruce cu pomişorul şi... ce să vadă ?... vede că deodată se rădică īn aer şi cineva o duce pe sus, dar cine-o duce nu ştie.
    Aşa se duse ea prin aer, pare că ar fi fost de cineva vrăjită a călări pe-o prăjină de alun şi, cīt ai clipi din ochi, ajunse de-naintea palatului Soarelui.
    Pe de-naintea palatului acestuia curgea un rīu limpede ca lacrima.
    Spre a trece preste rīul acesta, orişicine ar fi fost acela care ar fi voit să treacă, trebuia să plătească un argint, ori de nu, să īmble un an rătăcind prin lume. Līngă rīu sta un om foarte bătrīn, care trecea de ceea parte, pre toţi cei ce plăteau argintul, ori de nu, rătăceau un an īntreg prin lume.
    Copila noastră, ca să nu mai īmbie rătăcind prin lume, luă inelul ce l-a fost căpătat de la baba cea bătrīnă şi i-l dete moşneagului ca s-o treacă de ceea parte. Bătrīnul, luīnd inelul, a trecut-o de ceea parte de rīu fără să mai īntindă multă vorbă cu dīnsa.
    Acuma a sosit ea la poarta palatului prin care a intrat īncetul īn ogradă şi de-aice s-a dus apoi pīnă la uşa curţii. Līngă uşa curţii se afla un cīne foarte mare, cu două capuri. Cīnele acesta, cum a zărit-o, deauna a īnceput foarte tare a lătra şi a da la dīnsa, numai, numai s-o apuce īn dinţi.
    Mama Soarelui, căci Soarele avea o mamă foarte bătrīna şi palatul acesta era palatul Soarelui, deci mama Soarelui, cum auzi cīnele cel cu două capuri bătīnd, a ieşit afară şi cum a văzul pre călătoarea noastră, a īntrebat-o mīnioasă:
    - Pre cine cauţi tu aice şi ce vrei ?
    Copila noastră, neştiind cine-i bătrīna care a īntrebat-o aşa de răstit şi ce-are să se-ntīmple dacă i-a spune ceea ce i-a spus, poate că i-ar fi răspuns cum ar fi trebuit să-i răspundă Aşa īnsă, īn nevinovăţia sa, neştiind ce-i prefăcătoria şi minciuna şi cīt de bine pot să-ţi prindă şi acestea cīteodată, zise bătrīnei:
    - Eu caut pre mult iubitul şi doritul meu Soare după care mult timp am alergat şi numai abia acuma am putut ajunge la palatul lui !...
    Auzind mama Soarelui aceste cuvinte, s-a făcut foc de mīnie şi-a īnceput a o blăstăma zicīnd:
    - Blăstămată să fii tu, că ai īndrăznit a veni pīnă aice, să amăgeşti cu frumuseţa ta pre fiul meu !... īn pasere să te prefaci, şi-n toată ziua să zbori spre ceri ! 
    Şi-ntr-adevăr, că-ndată ce-a rostit baba cuvintele acestea, tīnăra copilă mai nainte de-a da cu ochii de iubitul său, mai nainte de-a apuca măcar a-i spune cīt de tare īl iubeşte, s-a prefăcut īntr-o pasere mică, pre care oamenii o numesc ciocīrlie şi care de-atunci şi pīna īn ziua de astăzi, totdeauna cīnd e frumos şi sănin afară, se-nalţă cīntīnd spre ceri, spre iubitul său.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.