» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Căutarea soţului


    Pierzīnd odată o nevastă pre bărbatul său care era năzdrăvan, şi neputīndu-l afla, a apucat lumea īn cap şi a īnceput a-l căuta īn toate părţile. Aşa īmblīnd ea un timp īndelungat īncolo şi-ncoace, a ajuns pīnă la Sīnta-Joie, care era doamnă preste a treia parte a paserilor din lume.
    Cum a ajuns nevasta aice, a īntrebat pe Sīnta Joie cum ar putea ea da de urma bărbatului său.
    Sīnta-Joie, īnduplicată prin rugămintele nevestei, cheamă la sine pre toate paserile, cīte erau sub stăpīnirea sa şi le īntreabă de nu ştiu unde se află bărbatul pierdut. Dar nici o pasere n-a ştiut să-i răspundă... nici una nu ştia unde se află bărbatul nevestei.
    Văzīnd nevasta că nime nu ştie de urma bărbatului său, īşi luă rămas bun de la Sīnta-Joie şi se porni iară prin lume, şi se duse, se duse, pīnă ce ajunse la Sīnta-Sīmbătă, care era stăpīnitoare preste jumătate din paserile lumii. Dar şi de la aceasta Sīntă, ca şi de la cea de mai nainte, nemică nu putu afla despre bărbatul său, căci nici paserile, preste cīte domnea ea, n-au ştiut unde se află bărbatul pierdut.
    Īn urmă, mai mergīnd nevasta, cīt va fi mers, ajunse la Sīnta-Duminică, care domnea preste toate paserile lumii şi, cum ajunse, īi descoperi şi acesteia ce vīnt o aduse pe la dīnsa şi-o rugă, doară-i va putea spune unde se află bărbatul său...
    Sīnta-Duminică cheamă īndată paserile la sine şi le īntrebă. Dar dintre toate paserile, numai un singur ciocoi i-a ştiut da răspuns unde se află bărbatul nevestei.
Sīnta-Duminică, cum a auzit aceasta, īndată a poruncii ciocoiului să ducă pre nevastă pīnă la bărbatul său.
    Ciocoiul a īmplinit porunca... A luat pre nevastă īn cīrcă şi s-a pornit cu dīnsa spre locul unde ştia el că se află bărbatul pierdut şi pornindu-se, s-au dus, şi s-au dus, pīnă ce au ajuns la un munte de oiagă (cum aţi zice voi acuma... sticlă). Ajungīnd la acest munte, nu putură să treacă preste dīnsul, pīnă ce ciocoiul nu s-a potcovit, căci muntele era foarte īnalt şi lunecos. După ce s-a potcovit, au trecut cu mare greu muntele şi a dus apoi pre nevastă la bărbatul său.
    Fiind īnsă că nevasta, cīnd trecură peste muntele cel de oiagă se ţinea din toate puterile de penele cele de pe vīrful capului dela ciocoi, temīndu-se ca să nu cadă jos, penele se rădicară īn sus, şi astfel rădicate rămaseră ele pīnă şi-n ziua de astăzi, şi de-aceea e ciocoiul cu pupui īn vīrful capului.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.