» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Livada de zestre


    A fost odată un popă care creştea o fată rămasă fără părinţi.. Cīnd fata s-a făcut bună de măritat, popa s-a apucat şi a măritat-o-după un flăcău, cum nu se putea mai cuminte şi mai harnic. I-a dat zestrea cītă o avea fata de la părinţi şi-o aşezat-o la casa ei.
    După asta, mai trece ce mai trece, dar popii nu-i prea venea să uite foloasele pe care le avusese un cīrd de ani, de pe averea fetii şi īntr-o bună zi, iaca scoate zvon că livada cutare, care acuma īl stăpīneau īnsurăţeii, este a lui; mīnca foc şi pară, că el are drepturi vechi şi pacea cea bună ! 
    Omul vedea că popa vrea să-i ia petecul de pămīnt, cu hăbăuca şi de asta nu s-a lăsat bătut cu una, cu două. Pīnă īntr-o zi, cīnd se pomeneşte că popa īl cheamă pe om la judecată. La judecată, cum īi treaba, nu iese la nici un fel, şi rămīne să vie judecătorii la faţa locului şi acolo, şi popa şi omul să aducă dovezi bune.
    Vine aşa judecata la locul cu pricina. 
    Da popa ce face ? Sapă o groapă, la groapa aceea pune pe-un fecior al lui de-i rīcīie un cotlon mare şi-l īnvaţă cum să se vīre acolo, īn ziua cīnd or veni boierii şi să răspundă la īntrebarea popii: „da, aşa-i dreptatea !”.
    Cīnd vin boierii şi-l īntreabă pe om, cela ce să zică:
    - De, măriile voastre, livada asta a muncit-o părintele cīt a crescut īn casă pe nevastă-mea, dar nu era a lui !
    - Spui minciuni blăstematule - strigă popa - asta-i livada mea ! Iacă, şi pămīntul ar sta să spună dacă nu-i aşa dreptatea !
    Şi a bătut cu piciorul īn pămīnt, de-asupra cotlonului unde s-a ascuns feciorul popii. Şi din pămīnt, numai ce-au auzit cu toţii.
    - Da, aşa-i dreptatea !
    Ei, apoi dacă-i aşa, boierii n-au avut cum s-o schimbe; au dat livada popii şi s-au dus.
    Da Dumnezeu de sus, s-a pus īmpotrivă şi-a zis:
    - Faceţi voi cum vreţi, că voi face şi eu cum trebuie.
    Şi pe feciorul popii, care sta-n cotlon şi mărturisise cu viclenie l-a prefăcut din clipa aceea īn guz şi guz a rămas pīnă īn ziua de astăzi.
    Dintr-īnsul se trage neamul guzilor.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.