» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Legenda ariciului


    Cīnd a făcut Dumnezeu toate cīte se văd pe pămīnt, s-a apucat să răsucească şi firul vremii. Acest fir era īmpletit din două: unul negru şi altul alb. Firul alb era ziua, iar cel negru, noaptea.
    A căutat Dumnezeu un dobitoc care să-l ajute la răsucitul firului. Dar niciunul n-a putut să-l ajute, pentru că firul era nesfīrşit de lung şi munca era prea cu oboseală multă.
    Dar iată că s-a găsit ariciul care să dea ajutor lui Dumnezeu.
    Şi a stat ariciul un an, doi ani, trei, o sută, o mie, ba zece mii de ani şi a ajutat pe Dumnezeu. Şi Dumnezeu i-a dat două gheme: unul alb şi altul negru, să le īnvīrtească mereu, ca să se deşire cele două fire deopotrivă. Iar Dumnezeu sta şi răsucea firele şi făcea din două deosebite unul pestriţ şi-l depăna pe ghemul vremii. Şi era menit ca după ce se va isprăvi de depănat, Dumnezeu să facă oamenii şi apoi să īnceapă să desfacă firul vremii de pe ghem.
    Şi acu, se zice că uitīndu-se ariciul mereu la cele două gheme şi īnvīrtindu-le mereu, mereu, a aţipit de oboseală; iar īn vremea asta s-a rupt firul cel alb şi Dumnezeu depăna īnainte pe ghemul vremii un singur fir, īn loc de două, numai pe cel negru.
    Deşteptīndu-se ariciul, a rămas fără suflare, de groază multă. Atīt cīt se depanase firul cel negru singur, atīta vreme trebuia să fie pe lume noapte, căci nu se amestecase cu firul care era ziua. Poate un an, poate doi, ori chiar o sută, ori o mie de ani, era să fie pe lume numa noapte. Şi atunci s-a speriat ariciul de ceea ce a făcut, īncīt toţi perii de pe dīnsul s-au ridicat, cum se ridică īn vīrful capului părul omului de spaimă mare.
    Şi Dumnezeu supărat de răul ce-i făcuse ariciul, a zis īntr-o mīnie:
    - Zbīrlit să-ţi rămīie părul viaţa īntreagă ! Spaimă de moarte să duci cīte zile vei trăi !
    Dar aducīndu-şi aminte de binele ce i-l făcuse ariciul, a zis cu bunătate:
    - Ghemele mi le-ai ţinut şi ghem să te poţi face, la vreme de primejdie şi nimeni, nici un om, nici o fiară, să nu poată să se apropie de tine, ca să-ţi facă rău, că mult bine mi-ai făcut tu.
De atunci a rămas ariciul pīnă-n ziua de astăzi zburlit, cu ţepi şi plin de spaimă; dar se poate apăra de duşmani făcīndu-se ghem, şi nimeni nu-i poate pricinui vreun rău.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.