» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
O poveste despre cal


    Zice că, după ce a făcut Dumnezeu lumea cu toate vietăţile şi dobitoacele īntrīnsa, a făcut şi pe om. Pe omu cela, după cum spune la carte, l-ar fi chemat Adam şi pe femeia lui, Eva.
    Adam şi Eva s-o trezit singuri, singurei pe lume şi nu ştiau ce să facă şi ce să-nceapă. Mai cu samă femeia, era capu lucrului; nici īmbrăcaţi nu erau aşa bine, da foamea le da de cap. Cirezi de vaci păşteau prin poieni şi dealuri şi care de care erau cu pulpa mai fumoasă, şi de bune ce erau de lapte, se mulgeau singure şi īn urma lor rămīnea pīrău de lapte. Văzīnd Adam şi Eva că laptele e aşa de bun şi răcoros, au īnceput a ţinea pe līngă ei cīrduri de vaci, au īmblīnzit turme de oi, şi din līna lor ş-au făcut straie.
    După ce s-au văzut bogaţi, sătui şi īmbrăcaţi, au īnceput a nu se mai ruga lui Dumnezeu, că aşa-i omu de cīnd lumea: după ce se-mbogăţeşte, se-mbuieceşte şi după ce se-mbuieceşte, uită că-i Dumnezeu īn ceri. Aşa au făcut şi Adam şi Eva; după ce s-au văzut bogaţi, au uitat de Dumnezeu. Dar Dumnezeu li-a arătat că fără voia lui nimica nu se poate. Au venit dihaniile cele sălbatice şi le-au sfīşiat toate turmele: de vaci şi de oi şi Adam şi Eva au rămas iară săraci.
    Pe o coastă păştea o herghelie de cai. Eva īi dă către Adam:
    - Adame, uită-te colo pe coastă pasc nişte dobitoace fără coarne; hai să vedem, n-om putea prinde şi să mulgem vo una !
    - Hai, o zis Adam.
    Şi s-au dus īnspre cai pe coastă, dar caii unde nu au īnceput a mai fugi; da drept cum ar da musca cīnească; da o mīrţoagă mai bătrīnă īncepe a rămīnea īnapoi. Atunci Eva fiind mai aproape, pune mīna īn coamă la mīrţoagă şi dă să-ncalece. Atunci un corb alb strigă dintr-o ramură de copac:
    - Stai, femeie, că nu ţi-i rīndu tău să-ncaleci. Dar mīrţoaga zice şi ea:
    - Taci, corbule, nu crăncăni, că de cīt mă-i mīnca tu, mai bine să port pe om īn spate.
    Şi cīnd grăia calul cu corbul, Adam trage jos pe Eva, că nu apucă a īncăleca cum se cade.
    De atunci carnea de cal e spurcată, pe de o parte, că a īncălecat femeia īntīi pe el, şi ca semn, calul are la picioarele dinainte nişte ciolane negre ieşite afară. Dar nici un corb alb nu s-a mai văzut.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.