» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Legenda vulpii


    A fost odată o babă care trăia īntr-un sat din marginea unei păduri. Şi baba aceea era aşa de rea şi hoaţă, īncīt megieşii săi nemaiputīnd-o suferi, au hotărīt să se scape de ea.
    Astfel, īntr-o noapte au legat-o la ochi şi au dus-o departe, departe īn mijlocul unui codru. Cīnd s-a făcut ziuă, baba a apucat-o şi ea īncotro a nimerit.
    Şi a mers ea cīt a mers, īnspre soare-răsare, pīnă a dat de un palat frumos, frumos ca cele din poveşti. Palatul era locuit de o mulţime de vietăţi şi mai ales de păsări multe. Bătīnd baba la uşa palatului, a ieşit o femeie. Femeia aceea era Sfīnta-Duminecă. Sfīnta-Duminecă, īntrebīnd-o pe babă ce doreşte, aceasta īi spuse că vrea să se angajeze la stăpīn. Şi Sfīnta-Duminecă o primi pe babă, ca pe o femeie de treabă.
    Baba nu se mulţumea cu hrana ce primea de la Sfīnta-Duminecă şi a īnceput să fure cīte o pasăre, pe care o mīnca ascunzīndu-se prin tufişuri. Sfīnta Duminecă, prinzīnd de veste că baba umblă cu furtişaguri a dat-o afară din slujbă şi a blestemat-o să se prefacă īn animal sălbatec şi să se hrănească toată viaţa numai cu pradă.
    Astfel baba cea rea, şireată şi hoaţă, s-a prefăcut īn vulpe şi trăieşte de atunci prin vecinătatea satelor, ascunsă prin tufişuri, prin găuri, pe care şi le construieşte singură, prin maluri şi locuri neumblate, de unde apoi vine pe furiş, să fure păsările oamenilor.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.