» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Legenda inului


    Departe de ţara noastră, acolo de unde porneşte crivăţul, se află o ţară cu munţi īnalţi, cu prăpăstii adīnci şi văi umbroase.
    Acolo creştetele munţilor sīnt acoperite tot anul cu zăpadă şi cu gheaţă.
    Īntr-o vale singuratecă din ţara aceea, locuia īn vremea de demult un păstor, cu nevastă şi copii. Păstorul acesta īşi ducea īn toate zilele la păşunat turma sa şi o păzea de fiarele sălbatece.
    Dar, īntr-o frumoasă zi de vară, se trezi īn păstor dorinţa să se caţere sus de tot, pīnă īn vīrful munţilor, pīnă la cīmpiile de gheaţă ce străluceau īn lumina soarelui. Vroia să privească de-acolo la lumea cea largă şi să-şi desfăteze sufletul şi ochii.
    Se căţără aşadar pe pereţii pleşuvi ai stīncilor şi se tīrī peste pietrele alunecoase, mai sus, tot mai sus, pīnă ce ajunse la gheaţă şi la zăpada cea veşnică.
    Īnsă, īn zidul de gheaţă, păstorul zări o poartă lucrată cu toată măiestria. De la poarta aceasta pornea un drum lung şi īntunecos, care se sfīrşea la o sală măreaţă şi puternic luminată. Păstorul păşi cu tot curajul pe drumul cel īntunecos şi merse īn sala cea luminoasă. Dar īl cuprinse mirarea cīnd s-a găsit īntr-īnsa.
    Pereţii sălii erau numai de cristal şi de pietre preţioase. Īn mijlocul sălii stătea o femeie, īnfăşurată īntr-o mantie de argint, īncinsă cu o cingătoare de aur iar pe cap purta o coroană de diamante. Īn mīnă ţinea un buchet de flori de coloarea albastră a cerului. Femeia aceasta era regina zīnelor. Fecioare foarte drăgălaşe, avīnd părul īmpodobit cu flori la fel, stăteau īn jurul ei şi o serveau..
    Copleşit de măreţia şi frumuseţea a tot ce văzuse, păstorul căzu īn genunchi īnaintea reginei zīnelor. Regina zīnelor īi zīmbi cu toată blīndeţea şi īi vorbi cu o voce care īţi cīştiga inima:
    - Īţi dau voie să alegi din toate comorile ce vezi aicea, pe aceea care ţi se pare mai de preţ. Poţi să iei sau aur, sau argint, sau pietre preţioase.
    Păstorul īi răspunse cu glas rugător:
    - Dă-mi, o frumoasă regină, florile ce ţii īn mīnă; altceva nu doresc.
    - Ţi-ai ales lucrul cel mai de preţ - īi răspunse ea.
    Īnsă deodată răsună bubuitul īnfricoşător al tunului. Regina zīnelor, fecioarele ce-o slujeau, sălile luminoase, toate pieriră īntr-o clipă.
    Trezindu-se ca dintr-un somn adīnc, păstorul nu văzu īnaintea sa decīt īntinderile de gheaţă. Pierise şi drumul care ducea la locuinţa reginei zīnelor. Īn mīnă īnsă avea buchetul cu flori albastre şi boabele cele mărunte.
    Păstorul se coborī din creştetul muntelui, ca să se ducă la turma sa. Dar turma ia-o de unde nu-i; pierise şi ea fără nicio urmă.
    După ce alergă şi o căută peste tot locul īn zadar, se duse īn sfīrşit la coliba sa. Aicea se īngrozi cīnd nevastă-sa īi spuse că el a lipsit de acasă un an de zile şi că īn vremea aceasta, lupii şi urşii īi sfīşiaseră şi-i mīncaseră turma.
    Īnsă păstorul, fiind un om tare de īnger, īşi veni repede īn fire şi-i zise nevestei sale:
    - Dacă-i aşa, voi săpa pămīntul şi voi pune īntr-īnsul seminţele de flori ce mi-a dat regina zīnelor.
    Şi făcu precum zise. Nu după mult timp, pe īntreaga īntindere a ogorului crescură mii de plante, purtīnd pe ele flori albastre. Acum şi nevasta păstorului prinsese dragoste de florile cele frumoase.
    Deseori, īn timpul nopţii, regina zīnelor cobora din munţi pe o rază de lună şi binecuvīnta semănăturile. La urmă, florile se trecură şi se făcură seminţe.
    Īntr-una din zile, regina zīnelor veni īn coliba păstorului şi-i spuse şi lui şi nevestei lui, că această plantă care dă flori albastre este inul, de pe urma căruia oamenii vor avea foloase foarte mari.
    Le arătă cum se lucrează, īnvăţīndu-i cum să-l toarcă  şi să-l ţeasă.
    Īn scurtă vreme, păstorul şi nevastă-sa se īmbrăcară īn haine făcute din darul bunei şi frumoasei regine a zīnelor.
    Aceasta se spune că este obīrşia inului; cică regina zīnelor veghează şi astăzi, ca darul ei să fie preţuit şi cinstit.
    Cercetează, fără să fie văzută, casele unde se toarce inul şi unde găseşte fete care torc şi ţes fără voie bună, le rupe firul sau le īncurcă lucrătura.
    Dar unde īntīlneşte fete sīrguitoare, le dă şi ea o mīnă de ajutor. 


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.