» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Ardeiul


    Cică un om a rămas văduv, cu o fată de doi ani.
    Neputānd el să crească un copil fără muiere, se īnsură şi-şi luă o nevastă care vezi, pentru fetica lui, venea aşa.. ca o maştehă.
    Fata pānă fu nevastă nouă, puţină grije purta fetei bărbatului, mai ales cānd o vedea el dar de la un an īncolo, īncepu s-o bată şi s-o chinuie.
    Bărbatul răbdă cīt rabdă; de la o vreme īnsă, văzānd că muierea lui nu se mai astāmpără, o apucă sub bātă şi o măciucă, pānă cānd ceru apă rece.
    Nevasta, din clipa ce-o bătu bărbatul, īncepu o ură nedumerită faţă de fata lui.
    - De nu te pot da pe tine, mă dau pe mine dracului zise ea, rupānd o mătură de tătarcă pe spatele ei.
    - Aşa să fie - zise satana, care se şi ivi īn casă.
    Pe păreţi jucau talgerile, īn podişor se frecau oalele, iar māţele, ca şi cānd le-ar fi apucat năbădăile, săreau pānă-n grindă, căci īn casă era Năluca-cea-Rea, pomenească-se īntre pietroci.
    El voi să se apropie de fetiţă; un īnger īnsă, care sta la spateli ei, cu o sabie din care ieşeau flăcări de foc, īl izbi peste ochi. Necuratul neavānd putere să se apropie de ea, puse gheara pă maştehă şi-i zise:
    - A mea eşti, a mea vei fi, şi pān trăieşti şi dacă vei muri. Ce vrei de la mine ?
    - Stăpāne - īncepu ea - n-am ticneală şi pace īn casă, de zglăvoaca asta de fată; potroceşte-o de pe capul meu, să ştiu că am pentru ce să fiu a ta.
    - Dă-i din băutura asta - zise dracul - māne, īn hipt si va muri.
    Muierea era p-aci să-şi sară din piele de bucurie, că aşa de-uşor va putea scăpa de ea dar īngerul, noaptea, aruncă laptele cel īnveninat din ulcică şi turnă īn locul lui lapte de bivoliţă dintr-o ulcea ce era īn podişor.
    Femeia, cānd văzu că fata nu mai moare, nici după ce bău laptele, īncepu a blăstăma pe dracul:
    - Drace, drace necurate,... de drac tu nu eşti bun,... 
    - Rău mă mai poţi blăstăma; de ce te-ai māniat oare pe mine, cānd eu numai pe voia şi plăcerea ta ştiu lucra - īi zise-upciugosul de drac ivindu-se īnaintea ei.
    - Ar trebui să te iau cu bāta ... zise ea, arătāndu-i fata care se juca cu o cruciţă ce-i atārna de mărgelele de la gāt, īn colţul vetrei.
    - Fierbe apă şi cānd va clocoti, o toarnă peste ea - zise el.
    - Şi asta o voi face.
    Dimineaţa puse oala la foc. Apa īncepu a clocoti, iar fetiţa durmea un somn lin şi uşor. Pe nevăzute, īngerul fetei slobozi īn oală o lacrimă de-a Maicei-Sfinte şi apa se prefăcu īn nici caldă, nici rece, bună numai de ciupă.
    Ea turnă apa peste fată. Fata se deşteptă şi-i zise să mai toarne peste ea, că-i place foarte.
    Pe maştehă o apucară frigurile şi era p-aci să-i crepe fierea, deci īncepu iar a blestema:
    - Blăstămat să fii tu drace, că nici un rău nu ştii face.
    - Ce e cu tine de nu-mi mai dai pace să mă odihnesc undeva, că doară nu te am eu numai pe tine īn lume ? - īi zise Ucigă-l, dintr-un cui de care atārna oglinda.
    - De nu-mi iai de pe cap fata asta, te iau cu măturoiul de la casa mea - zise ea răstită.
    - Sub fereastra din dosul casei tale este un strat de căpşune; adă-i din ele să mānce şi va muri, că eu le īnveninez zise diabolul.
    Ea se duse să aducă din ele dar nu ajunse bine la ele, cānd īngerul, la porunca lui Dumnezeu, le prefăcu pe toate īn ardei.
    Fata nu māncă din ele, căci de rele ce erau, ardeau ca focul şi usturau.
    Muierea se aprinse de mānie şi se sui īn podul casei să se spānzure. Cānd īşi puse balţul lāngă nodul gātului zise următoarele cuvinte:
                  - Drac ai fost, drac vei fi,
                    Nimănui n-ai trebui,
                    Cine dă māna cu tine,
                    Nu s-aşteaptă la un bine.
                    Binele ce tu īl dai,
                    E īn iad, amar şi vai,
                    Acela fie al tău,
                    Care face numai rău,
                    Precum am făcut şi eu,
                    Şi nu vrea pe Dumnezeu.
    Sfārşind, trasă balţul, īn urma căreia scoase limba de un cot şi muri. Dracul rāse cu hohot, căci prea uşor a dobāndit un suflet.
    Copchila a crescut şi s-a măritat iar pruncii cei mici, pānă īn ziua de azi nu mănāncă ardei.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.