» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Pacu


    A fost odată un om şi-l chema Pacu. El era om tare bun şi n-avea copii. Cīnd a murit, n-a răspuns nimenea din casa lui, care să-i păstreze numele şi aşa să se pomenească şi el īn lumea asta, ca fiecare, după cum a lăsat Dumnezeu. Dar dacă n-a avut urmaşi, a avut o mulţime de prieteni, care l-au petrecut la groapă cu mare jelanie. După aceea i-au semănat la mormīnt fel de fel de flori şi sămīnţuri şi din pămīnturile celea, numai ce a răsărit o buruiană mare şi cu frunza lată, de nu mai văzuse nimeni aşa minunăţie de buruiană !
 .. Şi buruiana aceea, numai a făcut sămīnţă. Prietenii lui au luat sămīnţă de aceea şi, de dragostea şi amintirea lui, au semănat-o fiecare prin grădinile lor... şi de cīte ori se duceau prin grădină şi se uitau la buruiana aceea-şi aduceau aminte de iubitul lor prieten Pacu.
    De la o vreme au băgat de seamă că frunzele acelei buruieni au un gust deosebit şi au īnceput unii să le amestece īn gură. Pe urmă, cu vremea, unii au făcut nişte liulele, că pīnă atunci nu erau, au īnceput să usuce foile, să le taie mărunţel şi apoi punīndu-le īn liulele, le aprindeau, şi... uitīndu-se la fumul care le ieşia din gură şi pe nas, cădeau pe gīnduri, mintea le zbura fără voie la iubitul lor prieten Pacu, iar buzele lor şopteau īncet şi īn neştire: „pac !.. pac !.. pac !”
    Īncet, īncet, buruiana aceea a īnceput să fie semănată peste tot locul şi īn toate ţările şi cu vremea a īnceput să se vīndă cu dramul pe la dughene, ca leac, nu altceva !
    Mai pe urmă, pentru ca bietul răposatul Pacu să se pomenească şi mai bine, legiuitorii au hotărīt ca buruiana aceasta, tăiată mărunţel, să nu se mai vīndă aşa slobodă, ci s-o pună īn hīrtie, adică să se facă pachete şi să se vīndă cu pachetul !... Şi iaca de aceea zic oamenii acu: „mă duc să-mi cumpăr un pac de tutun !” şi de aceea, cīnd trag din ţigare sau din lulea, fac: pac !... pac !... pac ! 
    Astfel bietul Pacu, măcar că n-a avut urmaşi din coşu lui dar pentru c-a fost bun, Dumnezeu a īngrijit ca să aibă şi el parte de pomenire īn lumea asta, pentru vecia veacului ! 


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.