» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Poveste


    Cică a fost odată, ca niciodată, că de n-ar fi poveşti, nu s-ar povesti.
            De cīnd lupu cioban la oi, 
            Cīnta hora din cimpoi.
    A fost odată, cīnd Tartarul dracilor īndrăgise pe trei drăculeţi din o grămadă ce avea. Aiştea draci făceau astea slujbe: unul era īnsărcinat să facă pe călugări să se īnsoare; altul să facă pe un duhovnic să se ţie cu fată-sa; iar altul, să nu lese să iasă apa dintr-o fīntīnă ce o săpa de nouă ani de zile. Īntr-o sară, Tartarul īi chemă spre a-i ispiti cu isprăvile lor.
    - Ei Sarsailă - zise Tartarul - ce isprăvi ai făcut īn lume ?
    - Ce să fac ? Nimic altceva, decīt că numai cīt de degrabă am să văd pe călugări īnsuraţi.
    - Bine, planul tău se făptuieşte. Prin ce mijloc i-ai tras la gheara ta, Sarsailă ?
    - Hei ! măria-ta ! Numele de Sarsailă nu mi l-ai dat degeaba.. Ia uite cum... Eu m-am făcut dascăl şi cīntam cu ei la strana stīngă, căci īn dreapta stă Isus şi mi-i frică de trăsnet. Le-am vorbit eu multe, mărunte, de viaţa lumească, iar īn toiul slujbei, le-am spus despre femei, dragoste şi de alte multe. Cīnd au ieşit cu sfintele daruri, i-am lăsat pe călugări văzīnd de prostia lor iar eu am zbughit-o afară. Īn altă zi, am lăsat pe turla din mijloc, o placă scrisă aşa: „voi slugile mele, aveţi dreptul de-amu īnainte să vă īnsuraţi” iscălit Dumnezeu. Toţi au crezut că-i de la Dumnezeu, īnafară de stariţ, care n-a crezut şi dacă l-oi face şi pe el să creadă, slujba mea e gata.
    - Da tu, Drăcilă, ce-ai făcut ?
    - Ce să fac, măria-ta, īn curīnd tată-său o să se īnsoare cu fiică-sa.
    - Dar tu, Aghiuţă ?
    - Apoi de mine nici să nu mai īntrebi; nu las să iasă apă, măcar de-ar săpa el nouă ani şi nouă zile, de acum īnainte.
    - Bravo - zise Tartarul - decīt o mie şi proşti, mai bine trei şi buni. Mai trageţi cīte o duşcă de vin ş-apoi plecaţi.
    Dracii iau fiecare plosca şi trăgīnd cīte o īnghiţitură, plecară fiecare la treaba lor. Tartarul, voind să inspecteze şi pe ceilalţi draci, să vadă dacă toţi muncesc pentru ceva sau nu, plecă. Dipa, dipa, ajunse la locul unde trebuiau să se strīngă dracii.
    Vestea de venirea Tartarului se răspīndise ca fulgerul. Pīlcuri, pīlcuri, veniră şi spuseră Tartarului fiecare isprăvile lor. Tīrziu de tot, veni şi un drac bătrīn, ca să spuie şi el isprava ce o făcuse. Tartarul se supără foarte pe el, pentru că a venit aşa de tīrziu şi, luīnd un bici, īncepu a da-n el, pīnă nu mai putu. Şchiopul, şiortīc, o luă la fugă, īnjurīnd că o să-şi răzbune.
    Se duse şchiopul la mīnăstire īn figura unui bătrīn călugăr şi trage de-a dreptul la stariţ. Cum ajunge, dracu īncepu a spune stariţului:
    - Preasfinte părinte, am auzit că a căzut o placă din cer, pe care era scris ca să se īnsoare călugării ! Nu este din cer, preasfinte părinte, ci este de la un drac ce s-a făcut călugăr şi cīntă īn strana stīngă. Ca să te īncredinţezi de vorbele mele, fă preasfinte părinte ce-ţi zic eu. Astupă īntr-o duminică toate borticelile, ca să nu rămīie nici o borticică neastupată. Cīnd vei ieşi cu sfintele daruri, vei auzi la ieşire un trīsnet īngrozitor; să ştii că acel trīsnet nu e altceva, decīt dracul īnsărcinat cu această slujbă şi va crăpa.
    Stariţul făcu cum īi zise călugărul (adecă dracu); astupă toate borticelile şi nu lăsă pe nimeni să iasă afară, īncuind uşile. Cīnd ieşi cu sfintele daruri, stariţul se uită dinadins īn strana stīngă, să vadă... este acelaş număr de cīntăreţi ? Dar vede că unul a pierit, cīnd a ajuns īn mijlocul bisericii şi totodată, aude īnspre ieşire o detunătură aşa de tare, că biserica se clătină. Dracul crăpase. Toţi se īnspăimīntară iar stariţul mulţumi Domnului că nu l-a lăsat să cadă īn gheara Necuratului.
    De aici, şchiopul se duse la fată şi-i zise:
    - Fată bună, eu sīnt trimisul Domnului, să īndrept pe oameni pe calea adevărată. Am auzit că tatăl tău vrea să te ia de soţie; aşa tată nu este decīt diavolesc. Ca să scapi de fapta asta ruşinoasă, să faci ce ţi-oi zice eu. Mai īnainte de a intra tatăl tău īn odaia ta, caută o ţīră de tămīie cu zmirnă, ia şi luminarea ce ţi-a rămas de la īnviere şi cīnd tatăl tău va intra, tu să īnchizi bine uşa şi ferestrele şi să aprinzi tămīia. Atunci Necuratul o să crape, pentru că el īnvaţă pe tatăl tău lucru ista.
    Fata repede făcu cum o īnvăţă bătrīnul călugăr. Cum aprinse tămīia, o detunătură se auzi şi dracul crăpă.
    De aici dracul se duse la omul care săpa fīntīna şi īi zise şi lui:
    - Fiule, nu te mai căzni degeaba să sapi, că apa n-o să iasă. Mai bine du-te la salcia pletoasă din mijlocul pădurii. Acolo vei găsi un chior, care nu vede de cīnd ai īnceput a săpa. Īngerul i s-a arătat lui şi i-a zis că pīnă n-a īnfinge o ramură de salcie, dintr-un puţ care s-a īnceput tot din acel timp cu orbirea lui, să nu se tămăduiască. Mergi şi-i spune că tu sapi un puţ din ziua cīnd a chiorīt el. Cum va auzi, va rupe o ramură, va veni cu tine şi o va īnfinge īn mijlocul puţului. Apă multă are să iasă, orbul se va tămădui, iar cel care nu lasă să iasă apa, va pieri.
    Face omul nostru cum īi zice bătrīnul şi īndată puţu se umple cu apă, iar dracul crăpă.
    Tartarul aflīnd de acesta nenorocire, porunci ca pe dată să strīngă pe cei trei draci morţi, să-i īngroape la un loc, iar pe mormīntul lor să samene o buruiană, blestămīnd-o aşa:
    - Cine a băga-o īn gură să ofteze iar cine a trage-o pe nas, să lăcrămeze.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.