» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Crearea lumii


   Până nu a fost lumea şi era numai o apă mare, s-a gândit Dumnezeu să facă lumea cât mai degrabă. Dar nu ştia ce fel de lume şi cum să o facă.
   Şi se mai supăra Dumnezeu că nu avea nici fraţi, nici prieteni. De mânie, şi-a aruncat băltagul în apa cea mare. Şi ce să vezi, din băltag crescu un arbore mare iar sub arbore şedea dracul râzând şi zicea:
   - Bună ziua, frate dragă. Tu fraţi n-ai, tu prieteni n-ai; dar eu vreau să mă fac frate şi prieten cu tine.
   Dumnezeu s-a bucuat şi a zis:
   - Nu-mi fi frate, ci-mi fi numai prieten; că nimeni nu-mi poate fi frate.
   Nouă zile nu s-au despărţit unul de altul şi au tot umblat prin apa cea mare, şi Dumnezeu a băgat de seamă că dracul nu-l iubeşte.
   Odată zise diavolul:
   - Frate dragă, noi nu vom trăi bine, de nu ne vom înmulţi; aş dori să mai plăsmuiesc pe cineva.
   Dumnezeu zise:
   - Plăsmuieşte !
   Şi-i răspunse diavolul:
   - Ei, dar eu nu mă pricep; că aş face eu o lume mare, de aş ştii, frate dragă.
   - Bine-i - grăi Dumnezeu – lume voi face; bagă-te în apă şi adă-mi năsip să fac pământul.
   Dracul i-a zis:
   - Dar cum vrei să faci pământul din năsip ? Nu înţeleg.
   Şi i-a răspuns Dumnezeu:
   - Voi rosti numele meu şi pământul gata va fi. Du-te şi adă-mi năsip.
   Diavolul s-a cufundat în apă şi gândea să-şi facă o lume şi dacă a găsit năsip, şi-a rostit numele. Dar pământul l-a ars şi el l-a aruncat din mâni. Iar dacă s-a întors la Dumnezeu, i-a spus că nu găseşte năsip.
   Dumnezeu zise iară:
   - Du-te numai şi adu năsip.
   Diavolul a căutat nouă zile năsip şi totdeauna îşi spunea numele; dar năsipul îl ardea şi el îl arunca. Năsipul aşa se aprindea, de tot îl ardea pe diavol şi în a noua zi el se înegrise.
   Venind, îi zise Dumnezeu:
   - Te-ai înegrit; tu eşti prieten rău. Du-te şi adu năsip dar nu-ţi spune numele tău, că altfel o să te faci scrum.
   Dracul se duse iară şi aduse năsip.
   Dumnezeu făcu lumea şi dracul se bucura tare de ea şi zicea:
   - Ici sub pom voi şedea eu, şi tu, frate dragă, caută-ţi alt lăcaş.
   Dumnezeu s-a supărat pentru aceasta şi a zis:
   - Tu eşti prieten rău. Nu-mi mai trebuieşti, du-te de-aici !
   Atunci veni un taur mare şi luă pe dracul. Iar de pe pomul cel mare a căzut carne pe pământ şi din frunzele pomului s-au făcut oamenii.
   Aşa a făcut Dumnezeu lumea şi oamenii.


Tony Brill - Legende populare româneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.