» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
De ce nu pot arbori umbla ?


    Īnainte de multe mii de ani, era o vreme cīnd şi arborii puteau īmbla. Atunci trăia undeva un om foarte bogat, dar zgīrcit. Doamne ! de să fi putut, ar fi īmbucat lumea toată, de zgīrcit ce era.
    Odată, s-a dus omul acesta īn pădure, unde a văzut un stejar minunat de frumos. El avea mulţi copaci pe līngă casa sa dar s-a gīndit ca să aibă şi pe acest stejar; deci īi zise:
    - Vino cu mine la coliba mea, că eu nu am nici un gătej. Stejarul n-a mai stat pe gīnduri, ci s-a luat cu omul cătră casă. Pe drum omul s-a obosit, deci zise copaciului:
    - Tu eşti tare şi mare, du-mă pe mine la coliba mea, că nu mai pot de obosit.
    Stejarul a sta locului pīnă s-a urcat omul pe o creangă, apoi s-a dus mai departe.
    Mergīnd aşa, au ajuns la o livadă frumoasă, unde păştea un bou gras. Aci iar veni zgīrcitului o poftă şi zise stejarului:
    - Lemne aş avea, īnsă ar fi foarte bine dacă aş avea şi carne de friptură. Cum ar fi, dacă tu ai ucide boul acesta şi l-am lua cu noi īn coliba mea ?
    Stejarul nu răspunse nici un cuvīnt, ci se apropia de bou şi aşa-l păli cu o creangă groasă-n frunte, de-l tăvăli la pămīnt. Apoi īl luă pe crengile sale şi se duse mai departe.
    Dar nu mult s-a dus şi pe drum au ajuns o trăsură īn care era o bute cu vin; cărăuşul dormea. Aci iar īi veniră zgīrcitului pofte nouă şi zise:
    - Hm ! Lemne aş avea, carne aş avea dar n-am vin. Cum ar fie oare dacă ai ridica tu butea aceea pe crengile tale, ca să o ducem la coliba mea ?
    Stejarul nu zise nimic, ci apropiindu-se de car, ridică butea pe crengile sale şi merse mai departe.
    După un răstimp au ajuns līngă o bisericuţă. Acolo zise omul cătră stejar:
    - Lemne aş avea, carne aş avea, vin īncă aş avea dar n-am cratiţă unde să-mi frig carnea. Cum ar fi oare dacă ai lua tu clopotul cela din turn ? Din el mi-aş putea făuri cīteva cratiţe !
    Stejarul nici acum nu a zis nimic, ci apropiindu-se de turn şi-a īntins o creangă īnlăuntru, prin gaura ferestrei şi a scos clopotul afară.
    Tocmai vrea el s-o anine de o creangă, cīnd deodată trăsni din cer şi făcu tot ferferiţe stejarul şi omul şi butea. Numai clopotul a rămas īntreg, pe care oamenii l-au aşezat iar īn turn, la locul lui.
    De atunci īnsă, arborilor nu le mai este iertat a se mişca din locul lor.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.