» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Stālpii pămāntului


    Dintru īnceput, pămīntul nu era īmpănat cu tot feliul de dealuri şi munţi ca-n ziua de astăzi, nici nu avea atītea văi şi văgăune, cīte are acuma; ci el era neted ca faţa mesei, adică numai un şes, ori īncotro te īnturnai şi te uitai cu ochii. Şi acest şes foarte īntins plutea pe deasupra apei, care se află dedesuptul pămīntului, īntocmai după cum pluteşte o scīndură pe un lac. Iară apa plutea, după cum pluteşte ea şi acuma, īn văzduh şi văzduhul, la rīndul lui, sta īn puterea lui Dumnezeu, cum stă şi-n timpul de faţă.
    Văzīnd īnsă Dumnezău de la un timp că pămīntul e cu mult mai greu decīt apa pe care pluteşte şi că īntr-o bună dimineaţă, foarte lesne ar putea să se prăbuşească şi să se cufunde īn adīncurile acesteia, a făcut patru stīlpi sau furci de foc şi cu stīlpii sau furcile acestea, l-au sprijinit apoi pe dedesupt, ca să nu se prăbuşească.
    Necuratul īnsă, care a voit să-l īncerce şi să-l piardă pre Dumnezău, cīnd a făcut acesta pămīntul şi care, neputīndu-l atunci īneca, căuta necontenit cum s-ar putea īn alt chip oareşicare mīntui de dīnsul. Văzīndu-l că a sprijinit pămīntul s-a făcut foc şi pară de mīnie şi pe loc s-a şi apucat să roadă stīlpii sau furcile pămīntului, anume ca acesta să nu poată pluti mai mult, ci să se prăbuşească şi să se cufunde īn apă şi dimpreună cu dīnsul, să se prăpădească nu numai lumea, ci şi Dumnezău care a făcut-o.
    Dar degeaba i-a fost toată munca, căci pe cīnd isprăvea un stīlp sau o furcă de ros, da fuga la alta şi pīnă s-o roadă pe aceea, cea roasă creştea iarăşi la loc. Şi aşa roade el necontenit şi astăzi, de colo pīnă colo, fără de nici un folos.
    La Paşti īnsă, cīnd vede oauă roşi la creştini, se prosteşte şi mai tare. Atunci īşi pierde tot cumpătul.
    Iar cīnd isprăveşte cīte-o furcă de-a pămīntului de ros, atunci tot pămīntul se cutremură.
Dar ceea ce n-a putut s-o facă Necuratul, duce-s-ar pe pustii, aceea au făcut-o peştii pămīntului. Adică aceştia au ros unul dintre cei patru stīlpi. De aceea zic o sumă de oameni că pămīntul nu stă pe patru, ci numai pe trei stīlpi.
    Cīnd a picat stīlpul acela, atunci s-a prăbuşit şi s-a cufundat o bucată de pămīnt īn apă şi de atunci s-a făcut īn partea aceea o mare foarte mare, care stă şi astăzi.
    Fiind īnsă pămīntul foarte greu, capetele deasupra ale stīlpilbr care au rămas neroşi, au intrat īn pămīnt şi au īmpins coaja acestuia īn sus, şi aşa s-au făcut apoi dealurile şi munţii.
    Cīnd mănīncă oamenii de frupt īn zile de post, atunci peştii pămīntului se supără pe dīnşii şi de aceea se apucă ei şi-n timpul de faţă de ros stīlpii pămīntului, care īnseamnă cele patru posturi de peste an, dīndu-le prin aceasta de cunoscut, că posturile sīnt rīnduite de Dumnezeu, ca ei să le postească, nu īnsă să se-nfrupte sau chiar să mănīnce de frupt īn decursul lor. Iar cīnd prind peştii a roade la stīlpii pămīntului, atunci pămīntul se cutremură şi se mişcă. Īnsă el nu se mişcă, nici nu se zdruncină pretutindene, ci numai īn acea parte unde stă pe stīlpi, adică la munţi.
    O sumă de oameni īnsă cred şi spun că fiind lumea de un timp īncoace foarte stricată şi păcătoasă, mīncīnd de frupt nu numai miercurea şi vinerea de peste an, ci mai peste tot anul, de aceea şi peştii pămīntului au mai ros īncă doi stīlpi, şi acuma stă pămīntul numai pe un singur stīlp, pentrucă cei mai mulţi oameni postesc numai postul cel mare. Iar cīnd nu vor posti nici acest post, atunci are să se piardă lumea.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.