Vîntul e copil făcut de o fată de împărat, fără bărbat, numai aşa din vis. 
    Cînd s-a născut, Dumnezeu a mers şi l-a botezat şi i-a pus numele Ion Vîntul. Apoi a mers Dumnezeu într-o pădure, unde ştia că şede într-un copac un zmău şi i-a cerut să deie copacul. Zmăul i l-a dat şi Dumnezeu aducându-l pe Ion, l-a pus în copac cu voia lui, l-a cercuit cu cercuri de fier, lăsându-i o răsuflătoare şi l-a aruncat în mare şi el acuma umblă purtat de valuri şi pe răsuflătoarea ceea suflă, căci altfel, de-l lasa aşa, nu mai era lume, pămîntul ar fi răsturnat.