» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Sf. Petre şi orbul


    A fost unde a fost, şi a fost cīnd a fost un orb şi un olog şi s-au prins fraţi de cruce ş-a zis orbul:
    — Sui, frate-n ciuş, eu  te oi purta şi tu m-ei īndrepta pe unde să merg. Ce-om cīştiga, om īmpărţi frăţeşte.
    S-au pornit la cerşit. Au cerut ei, au cerut... Ce au căpătat, au mīncat, au băut, s-au īmbrăcat; ba au mai adunat şi un sac plin de mălai.
    - Hai să īmpărţim mălaiul, ologule ! Măsoară tu şi pune o baniţă mie, una ţie, una mie, una ţie.... Mai stăm şi noi pe acasă, cīt om avea mămăligă.
    Ologul a īnceput să măsoare; punea pentru el baniţa plină ; cīnd venea rīndul orbului, punea baniţa goală.
    Aşa bietul orb cīnd īntreba:
    - Ie plină bre baniţa ?
    - Plină, bre orbule, plină !
    Şi cum şedeau ei pe malul gīrlei, ologul a dat brīnci orbului īn apă...
    S-a aşezat apoi la capul podului ş-a īnceput a să milogi:
    - Faceţi-vă milă şi pomană cu un biet olog.
    Aşa,... Dumnezeu şi cu Sfīntul Petre tocmai stau la taifas după masă; cum a văzut nelegiuirea ologului, Sfīntul Petre ia paharul cu vin şi zvărrr... după olog dar s-a izbit de toartele cerului şi s-a făcut cioburi.
    Dumnezeu atunci a zīmbit şi a spus:
    - Hei, Petre ! Tu crezi că ai lovit ologul şi cīnd colo tu mi-ai spart paharul şi ai pătat cerul. Dar fiindcă ai vrut să dai īn capul vinovatului, binecuvīntate fie ţīndările şi vinul.
    Suflă apoi asupra cerului şi făcu cioburile stele iar vinul nori. Dimineaţa, cīnd pămīntul se acoperi de rouă Dumnezeu zise:
    - Acu, Petre, ia-ţi toiagul, du-te pe pămīnt de spune orbului să să spele īn trei dimineţi cu rouă pe ochi şi iar va căpăta vederea.
    A pornit Sfīntul Petre pe pămīnt, a ajuns īn satul unde trăia orbul (că vezi, Dumnezeu īi purtase de grijă şi-l scoseseră din apă nişte oameni milostivi).
    Aşa Sfīntul, ca să-i cerce sufletul, a īntrebat:
    - Ascultă, omule, sīnt un biet drumeţ, lasă-mă să mīi la noapte īn casa ta.
    - Bucuros, moşule ! Dar la mine ca la omul nevoiaş; n-avem nici de unele şi numai bunul Dumnezeu ştie cum o ducem.
    A aşternut femeia ţoale afară pe prispă, că era īn luna lui Florar iar cīnd s-a revărsat de ziuă, a chemat Sfīntul Petre pe orb, l-a īnvăţat să facă aşa cum zisese Dumnezeu şi a plecat.
    S-a spălat orbul pe ochi cu rouă īn trei dimineţi şi a dobīndit vederea. Atunci a priceput că acel pe care īl găzduise fusese un sfīnt.


Tony Brill - Legende populare romāneşti - Minerva
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.