» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Buhaiul, instrument care imită glasul zeului


    Buhaiul este un obicei agrar structurat după modelul colindelor, practicat la Anul Nou, sinonim cu Pluguşorul (Moldova). 
    Taurul, numit şi buhai, denumire populară a taurului, a fost, īnainte de apariţia creştinismului, substitut zoomorf al zeului trac Dyonisos sau al zeului iranian Mithra care se sacrifica īn ziua de 25 decembrie. Acelaşi nume, buhai, īl poartă şi o piesă din recuzită a cetei de Plugusor folosită la colindatul de Anul Nou cu care se imita răgetul taurului, străveche divinitate agrară.
    Buhaiul se confecţionează dintr-un vas de lemn (putină, doniţă, cofă), īmpodobit pe dinafară, căreia i se scot cele două "funduri". Una din gurile vaselor, care funcţionează drept cameră de rezonanţă, este astupată cu o piele de animal (oaie, capră, viţel) bine īntinsă şi cu un orificiu prin care trece o şuviţă din păr de cal. Buhaiul este purtat de un membru al cetei sau, cānd are dimensiuni mai mari, īn sanie sau căruţă, trasă de boi sau cai. Prin trecerea părului de cal printre degetele umezite se obţine un sunet grav, ciudat şi nemuzical care aminteşte de mugetul sau răgetul taurului īnfuriat. 
    Instrumentul care imită glasul divin păstrează amintirea scenei sāngeroase īn care se jertfea taurul, substitut atāt al zeului Dyonisos, cāt şi a zeului Mithra, peste care creştinismul a suprapus Naşterea Domnului Iisus (Buhaiul a fost atestat la toţi romānii din sud-estul Europei, de la care a fost preluat şi de alte popoare vecine).


Ion Ghinoiu - Zile şi Mituri - Ed. Fundatiei PRO
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.