» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



  << Inapoi la subiect
Colacii de Crăciun


    Colacii preparaţi la Crăciun din aluat dospit de femeile "curate", mâncaţi la mesele şi ospeţele rituale, dăruiţi colindătorilor şi, prin pomană, spiritelor morţilor sunt alimente sacre fără de care nu se poate concepe petrecerea sărbătorilor Crăciunului. Ei pot avea forme de cerc, potcoavă şi stea, închipuind Soarele, Luna şi stelele de pe Cer, de păpuşă şi cifra opt (8), care reprezintă trupul antropomorf al divinităţii indo-europene şi creştine, de cerc umplut, fără gaură la mijloc, reprezentând divinitatea neolitică geomorfă, şi de diferite animale şi păsări sacre (taurul, pupăza etc). 
    În raport de formă, denumire şi ornamente, de momentul oferirii, de perioada păstrării şi contextul rito-magic al folosirii, colacii de Crăciun reprezintă sacrificiul spiritului grâului la Anul Nou şi ocupaţia, vârsta, sexul, statutul social al celui care oferă sau îi primeşte. Adesea, colacul de Crăciun se păstra până la Măcinici, la pornirea plugului, când se punea în bârsa plugului sau în coarnele boilor pentru a fi mâncat de gospodari şi vitele de muncă sau era "înmormântat" sub brazda plugului (Transilvania, Bucovina, Basarabia, Moldova). 
    Prepararea, urarea şi primirea colacului, ruperea şi utilizarea acestuia sunt momente ceremoniale de adâncă trăire spirituală, încărcate de numeroase practici şi credinţe preistorice.


Ion Ghinoiu - Zile şi Mituri - Ed. Fundatiei PRO
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.