» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



Muntii nostri aur poarta
 
..................................................................................................................................................................................................


  « Inapoi

Muntii Poiana Rusca

Cea mai buna descriere a acestor munti este facuta, cum era firesc, de catre Prof. H. G. Krautner, primul care a militat pentru integrarea acestor munti in circuitul turistic al Romaniei. Ghidul turistic "Poiana Rusca" din colectia "Muntii nostri" se afla la anticariate; harta este detaliata iar informatiile, chiar daca de peste un sfert de secol, sunt pe intelesul tuturor. Doar - si multumim pentru aceasta - muntii nu s-au mutat inca. Sigur potecile si marcajele au evoluat, s-au construit sosele noi dar, toate, pleaca de la munti, vai, lacuri, monumente ale naturii, cararile dintre ele si dragostea oamenilor pentru natura, pentru frumos. "Muntii Poiana Rusca constituie partea de nord-vest a Carpatilor Meridionali. Ei se intind pe o suprafata de 2640kmp, suprafata comparabila cu aria ocupata de masivele muntoase vecine din est (Muntii Surean si Cindrel) si din sud-vest (Semenic). Impreuna cu Muntii Sebesului (masivele Surean si Candrel) din est si Muntii Banatului din sud-vest (muntii Semenic, Aninei, Dognecei, Almaj si Locva). Mv. Poiana Rusca se inscrie intr-un brau muntos cu altitudini medii in jur de 700-1000m, care urmareste curbura Carpatilor Meridionali inconjurand pe la N-N-V zona axiala inalta cu relief alpin a muntilor Retezat, Tarcu si Godeanu. Muntii Piaiana Rusca se contureaza deci ca o treapta de relief intermediara intre zonele periferice, depresionare si partea centrala, mai inalta, a Carpatilor Meridionali. Totodata Mv. Poiana Rusca poate fi considerat ca o punte de legatura intre Carpatii Meridionali si Muntii Apuseni, deoarece spre nord se extind pana in lunca Muresului, care intre Deva si Ilia separa Muntii Poiana Rusca de Muntii Metaliferi, in timp ce spre est si vest intre Carpatii Meridionali si Muntii Apuseni se interpun zonele joase Lugoj, Strei si depresiunea Transilvaniei. Catre nord, Muntii Poiana Rusca se invecineaza cu Muntii Metaliferi si cu dealurile Lipovei. Limita nordica urmareste lunca Muresului intre localitatile Deva si Dobra, de unde continua spre VSV in lungul vailor Ohaba, Icuta si Bega pana in apropierea Lugojului. La vest, Mv. Poiana Rusca este marginit de depresiunea Caransebesului. Limita este marcata de lunca Timisului, de la localitatea Maciova pana la comuna Costeiu, situata la nord de Lugoj. Spre sud, limita urmareste valea Bistra, de la localitatea Maciova pana la Portile de Fier ale Transilvaniei. Lunca Bistrei separa Muntii Poiana Rusca de masivele Varful Pietrii si Muntele Mic. De la Portile de Fier ale Transilvaniei limita coboara pe valea Breazova in depresiunea Hategului, care separa Muntii Poiana Rusca de masivele Petreanu si Retezat. Limita estica este marcata de zonele depresionare ale Hategului si Streiului urmand o linie care ar uni orasele Hateg, Calan, Hunedoara si Deva. In aceasta regiune relieful muntos al masivului Poiana Rusca coboara treptat printr-o zona de dealuri pana in luncile Streiului, Cernei si Muresului. La est de aceasta zona joasa se ridica Muntii Sebesului (Surean). Muntii Poiana Rusca sunt dominati de o culme centrala inalta care uneste cele doua culminatii principale ale masivului: Vf. Pades (1374m alt) si Vf. Rusca (1356m alt). Din aceste varfuri se desprind radiar (de jur-imprejur) culmi lungi, numite de localnici "picioare", care coboara pana in depresiunile periferice. Pesterile sunt rare, fiind cunoscute in special in masivele calcaroase de la Luncani si Romanesti. In partea de sud a cristalinului de Poiana Rusca se afla, asociate cu roci cloritoase sau amnbolice, strate si lentile mari de marmura alba, roza sau bruna, exploatate in cartierele de la Ruschita si Alun. Dintre formele de relief deosebite, conditionate de rocile calcaroase, poate fi amintita stanca in forma de piramida de la Tomesti, situata in versantul stang al vaii Bega, imediat amonte de fabrica de sticla. Stanca reprezinta un rest ruiniform al unui strat vertical de calcar alb-cenusiu rubanat, ramas in relief datorita unui sistem de fisuri care l-a modelat.
| sus |
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.