» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



Muntii nostri aur poarta
 
..................................................................................................................................................................................................


  « Inapoi

Muntii Capatanii

raurile din...
Prof. Nae Popescu abordeaza in colectia "Muntii nostri" un nou masiv din Grupa Parangului si anume Muntii Capatanii. Acestia se afla cuprinsi intre Olt si Jiu. Ei sint constituiti dintr-o culme inalta, prelunga de cca 50 km, orientata vest-est, pe care se randuiesc, perpendicular, ramificatii nordice mai scurte, mai povarnite, si ramificatii sudice mai lungi, mai putin inclinate. In majoritatea lor, culmile sunt puternic impadurite. Exista insa suprafete apreciabile de goluri de munte, care au favorizat viata pastorala si aparitia unei retele dese de poteci. In contrast cu aspectul culmilor rotunjite se ridica doua cetati dolomitice, Tarnovul si Buila, prima la nord de culmea principala, ultima la sud, ele insele izvoare nesecate de frumuseti naturale. La aceste zone se mai adauga cordonul de stancarii si de chei de la poalele sudice (Polovragi, Bistrita, Arnota, Buila, Stogsoare etc), ca si ruinele „cetatii” de gnaise Naratu, ale carei contraforturi strajuie defileul Oltului. Spre nord Muntii Capatanii sunt delimitati de raurile Latorita si Lotru. Latorita isi culege izvoarele din Muntii Parang si coboara spre Lotru, constituind limita fata de Muntii Latoritei. De la gura Latoritei, Lotrul ii delimiteaza de muntii cu acelasi nume, croindu-si cale spre est, pe langa localitatile Malaia, Salistea, Pascoaia, Valea lui Stan pana la Brezoi, unde se varsa in Olt. De la gura Lotrului, limita estica este preluata de raul Olt, care face o limita clara fata de Masivul Cozia printr-un defileu de o reala frumusete. Dupa ce trece prin vestitele „Carlige”, Oltul aduna apele zbuciumatului Lotrisor, lasa sa se oglindeasca in el ctitoria lui Mircea cel Batran de la Cozia si iese din defileu in cunoscuta statiune Calimanesti-Caciulata. Spre sud, unde culmile Capatanii se prelungesc domol trecand spre zona subcarpatica, limita este mai putin precisa. Daca in zona Polovragi - Horezu ea poate fi observata mai clar datorita depresiunii cu acelasi nume, spre est de Horezu culmile prelungi se pierd in zona subcarpatica. Totusi sirul localitatilor asezate la poalele sudice ale Muntilor Capatanii constituie limita si, totodata, puncte de plecare in traseele de pe versantul sudic (Muereasca, Cheia, Barbatesti, Pietreni, Bistrita, Romanii de Sus, Vaideeni, Polovragi). Limita vestica, spre Muntii Parang, este formata de Oltet, a carui vale patrunde adanc in inima muntilor pana in curmatura Oltetului (1615m alt) langa creasta principala ce leaga Muntii Capatanii de Muntii Parang. Culmea principala a Muntilor Capatanii se inalta brusc deasupra "Carligului Mare" al Oltului prin varful Foarfeca Naratului (831m) si se continua foarte accidentata peste varful Naratu (1509m alt), pana in saua impadurita "La Mocirle" (1045m alt). Dupa ce inconjura izvorul Vaii lui Stan, creasta recapata inaltime spre vest: Varful lui Stan (1491m alt), Folea (1647m alt), Zmeuretu (1979m alt), Valeanu (1347m alt), Ursu (2124m alt), Capatana (2094m alt), Beleoaia (2039m alt), Nedeia (2130m alt), Negovanul. Varful Naratu (1509m alt) este consemnat pe hartile topografice drept varful Carligele Olanestilor (2064m alt), Bou (1908m alt). De aici ea coboara in curmatura Oltetului la 1615m alt. Dintre ramificatiile nordice remarcam culmile: Plaiul lui Stan, Zmeuretu, Grosetu si creasta stancoasa Negovanu - Tarnovu Mare - Vatajelul, zona de mare atractie alpina si turistica. Pe versantul sudic culmile sunt mai prelungi, cea mai atragatoare si mai cunoscuta fiind culmea Govora - Lespezi - Buila — Vanturarita. Stancile, sclipitor de albe, izbucnesc impetuos din molidis iar creasta devine o insiruire feerica de turnuri, clai, strungi, ace, dominand prin maretie intregul peisaj. O alta culme sudica importanta este Piatra Rosie - Romanu - Plaiul Vaideeni, pe care patrund in zona centrala a Muntilor Capatanii o serie de trasee turistice. In Muntii Capatanii se gasesc cateva zone carstice, unele putin intinse, altele ceva mai dezvoltate, toate prezentand obiective de atractie pentru drumeti. Formele carstice sunt prezente prin chei, pesteri, versanti modelati de ape etc. Dintre pesterile care au starnit un interes deosebit pana in prezent sunt cele din Cheile Oltetului, din Vanturarita, pesterile Stogsoarele, Sorbul Mare, ultima fiind cea prin care apele paraului Cheia navalesc in miezul muntelui Stogsoarele. Mai exista numeroase pesteri in Cheile Bistritei, Cheile Pietrenilor, abruptul Tarnovului. Cititi cu atentie Ghidul turistic al Muntilor Capatanii; nu porniti fara ghid si neinstruiti. Muntii Capatanii sunt fascinanti...
| sus |
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.