» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



Muntii nostri aur poarta
 
..................................................................................................................................................................................................


  « Inapoi

Muntii (Masivul) Parang

Priviti din Petrosani, Muntii Parang apar ca un imens meterez dominat in aparenta de Vf. Carja. In realitate, spre sud de acest pisc, creasta cu zimti marunti urca putin perceptibil pana la Vf. Parangul Mare. Acest colos cu cei 2519m ai sai domina nu numai Muntii Parang, dar si toti muntii cuprinsi intre Olt si Dunare, depasind si fruntile Retezatului. Cu toate ca Parangul este cel mai insemnat dintre muntii cuprinsi intre Olt, Jiu si Strei, el ramane la sud de culmea principala a Carpatilor, ce trece din Muntii Lotru direct in Muntii Surean prin Muntii Tartarau, Muntii Poiana Muierii si Muntele Voievodul. Muntii Parang reprezinta o impresionanta ramificatie sudica ce se intinde prin intermediul Muntilor Capatanii de la Jiu la Olt; legatura intre culmea principala carpatina si creasta Parangului porneste din Muntele Poiana Muierii spre sud, atingand pe rand Vf. Pravatul (1893m alt), Vf. Ciobanul Mare (1944m alt), Vf. Pietrele (2155 m) si se racordeaza in Vf. Coasta lui Rus (2301m alt). Creasta inalta a Parangului incepe din Vf. Magura (970m alt), de la Cabana Rusu (venind din localitatea Petrosani (SE) sau din Iscroni (NE) si continua spre est peste Vf. Parangul Mic (2074m alt), Vf. Carja (2405m alt), Vf. Parangul Mare (2519m alt), Coasta lui Rus (2301m alt), Vf. Mohorul (2337m alt), Vf. Papusa (2136m alt), Vf. Micaia (2170m alt), pana la curmatura Oltetului (1615m alt). Din aceasta culme inalta se desfac spre sud o serie de muchii in general acoperite cu pasuni intinse. O viguroasa ramificatie incepe chiar din Vf. Parangul Mare prin Vf. Mindra (2360m) si Vf. Tartarau, Vf. Macaria, Vf. Groapa, Vf. Voisanul, Vf. Molidvisul (1758m alt). Din acest varf ea se desface asemenea unui trident din care pornesc alte culmi intinse intre Jiu si Gilort. Din varful principal (2519m alt) o alta culme se indreapta spre sud-vest, prin Vf. Tapu, Vf. Ciocirliul Grivelor (2028m alt), Muntele Prisloapele, Muntele Reciul etc. Alte culmi mai importante spre sud sunt Papusa-Tolanu pe care trecea soseaua alpina si culmea Musetoaia-Catalin-Sohodol. Spre nord ramificatiile sunt mai numeroase, dar scurte si abrupte. Dintre cele mai insemnate sunt culmea Carja-Mija si culmea Iezerul-Stefanul, iar de aici sirul de munti ai Latoritei. Muntii Parang adapostesc 22 de lacuri glaciare importante si alte 20 de laculete sau ochiuri de apa. Aproape toate se afla pe versantul nordic. Lacurile glaciare de pe versantul nordic fac parte din bazinele hidrografice ale Jietului (la V) si ale Lotrului (la E). Lacurile sunt dispuse in circuri formate de afluentii principali ai Jietului: Mija, Sliveiul, Rosiile si Gheresul (Deresul).
| sus |
Copyright © 2005—2019 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.