» prezentare
» bibliografie
» pesteri
» spiritual
» idei
» statiuni balneoclimaterice
» drumuri spre lacuri
» trasee Bihor-Vladeasa
» buletin informativ - localitatile Romaniei
» legende
» folclor
» terapie
» muntii nostri
» album cu poze din Romania



 Marcian David Bleahu



Muntii nostri aur poarta
 
..................................................................................................................................................................................................


  « Inapoi

Muntii Aninei / Carasului

Despre Muntii Aninei (Carasului) gasiti informatii suficiente in colectia "Muntii nostri" ghidul adresat lor "Muntii Aninei" de prof. Vasile Sencu. Detalii pretioase despre Muntii Banatului gasiti insa si in cartea "drumetind prin muntii banatului" autori Lazar Botosaneanu si Stefan Negrea. Unde le gasiti ? Desigur la anticariate... Muntii Aninei fac parte din marea unitate a Muntilor Banatului fiind situati in partea de vest a lor. In decursul timpului acesti munti au avut denumiri diferite, o parte din ei fiind studiati ca fiind atasati Muntilor Semenic. In prezent aceasta unitate muntoasa este cunoscuta sub numele de Muntii Aninei, dupa orasul cu acelasi nume care se afla in centrul lor. Muntii Aninei, cu inaltimea cea mai mare in Vf. Leordis (1160m alt), au o suprafata de 770kmp si o forma alungita pe directia NNE-SSV. In cadrul lor, cea mai mare suprafata (600 kmp) o ocupa calcarele care se intind si in Muntii Locvei, pana la Dunare, fiind cea mai mare si mai compacta suprafata calcaroasa din tara noastra (807 kmp). Desi au o inaltime mica, ei cuprind numeroase obiective turistice care sunt din ce in ce mai cautate de catre drumeti. In partea de nord Muntii Aninei sunt despartiti de culmile piemontane prelungi si joase (300-400m) de la bordura Semenicului si de Depresiunea Ezeris de raul Barzava. Limita de est este formata din doua sectoare distincte: in primul sector Barzava prin cursul superior si Poneasca, pana la confluenta cu Minisul ii desparte de Muntii Semenic care domina imprejurimile cu relieful sau inalt - Vf. Piatra Goznei (1447m alt). In al doilea sector, limita urmeaza linia sinuoasa a contactului dintre calcare si rocile care nu catrstifica, sisturi cristaline si granite, din care sunt alcatuite dealurile Bozoviciului. Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domina dealurile amintite cu 150-200 m, incepand din valea Minisului pana in valea Nerei. In partea de sud-vest, cheile adanci ale Nerei, cuprinse intre confluenta paraielor Bresnic (la est) si Beu (la vest) cu Nera, formeaza limita dintre Muntii Aninei si cei ai Locvei. Contactul cu Dealurile Oravitei si Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcata de abruptul calcaros al Muntilor Aninei care le domina cu 200—500m, de la Nera pana la nord de localitatea Garliste, ce se desfasoara in lungul unei mari dislocatii tectonice marcata de roci eruptive. La nord de Garliste limita vestica este pusa in evidenta de ruptura de panta dintre munte si Depresiunea Lupacului, dupa care ea urmeaza vaile Lupacul Mic si Barzavita pana la confluenta acesteia cu Barzava. Muntii Aninei, cu inaltimea lor maxima in Vf. Leordis (1160m alt), au trasaturi geomorfologice caracteristice, ca o consecinta a alcatuirii lor geologice. Roca predominanta este calcarul dispus in sinclinale si anticlimale cu o directie NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structura, consta din culmi si vai paralele, inscrise pe directia structurii geologice, si din intinse podisuri calcaroase "ciuruite" de doline. La nord-vest si nord, in Muntii Aninei apar gresii si conglomerate care alcatuiesc dealul Bucitul (622m alt) si ramificatiile sale; in est culmea Certej-Puscasu Mare, paralela cu valea superioara a Birzavei si valea Poneasca, este formata din sisturi cristaline si granite. La est de localitatea Doman se evidentiaza culmea calcaroasa a Ponorului (808m alt) care se pierde spre sud si podisul carstificat al Iabalcei, de pe dreapta Carasului. Intre vaile Carasului si Minisului se desfasoara mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele. Cele mai importante, in succesiunea lor de la vest la est, sunt urmatoarele: culmea Talva Dobrei (635m alt) - Talva Simeon (899m alt) de pe partea stanga a Jitinului; culmea Moghila (681m alt) – Polom (821m alt); culmea Ciochita (768m alt) - Talva Zanei (939m alt) care se continua spre sud de valea Minisului prin culmea Rol; culmea Socolovat (783m alt), Straja (716m alt) — Colonovat. Ultima, culmea Coniarat (754m alt) - Dealul Hotarului (838m alt) - Dealul Hunca Trei Movile (927m alt), se bifurca: in vest prin culmea Talva Predilcova (891m alt) — Iudina (704m alt), iar in est cu Dealul Zabalul Mare (835m alt). Intre aceste culmi se afla mai multe podisuri carstificate dintre care amintim: Ravnistea Mare, Colonovat, Ceresnaia, Carneala, Ponor si altele. La sud de valea Minisului culmile sunt mai putin numeroase, dar aici se afla cele mai mari inaltimi din Muntii Aninei. Astfel, in vest se desfasoara culmea Cununa (1046m alt), iar in est culmile Grohanul Mare (1044m alt) - Leordis (1160m alt) - Plesiva (1144m alt) care se ramifica spre Nera. In afara de aceste doua culmi principale aici se mai afla nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologica. Din pricina eroziunii diferentiale exercitata pe roci cu duritati diferite cait si a tectonicii au luat nastere depresiuni locale la Prolaz (in Cheile Carasului), Carasova, Lisava, Ciudanovita, Anina si pe valea Minisului. Abrupturile stancoase, peretii aproape verticali insotiti la baza de o trena de grohotisuri rezultate din dezagregarile active sunt caracteristice pentru Muntii Aninei. Raurile au sapat in calcare chei spectaculoase printre care se remarca Cheile Carasului (19 km), Cheile Nerei (18 km), Cheile Minisului (14 km), Cheile Garlistei (9 km), Cheile Buhuiului (8 km) si altele. Un rol foarte important in modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toata gama formelor carstice de suprafata si de adancime.
| sus |
Copyright © 2005—2020 e-calauza.ro. Toate drepturile rezervate.